Slow reading vs fast reading

18/04/2019

Astăzi, nu doar că oferta de carte a atins, pe plan mondial, niveluri fără precedent, dar și experiențele de lectură par să se fi schimbat, măcar parțial, odată cu apariția gadgeturilor de tot felul. Ele au mutat textul tipărit pe diverse suporturi (de la laptop, la tabletă și până la kindle sau device-uri similare). Cu atâtea oportunități în jurul nostru și cu o cantitatea copleșitoare de cărți care ne înconjoară suntem mai motivați sau dimpotrivă, mai descurajați să citim mai mult? S-a schimbat ceva și în felul care citim? Astăzi se vorbește tot mai mult, poate în ton cu secolul vitezei pe care îl traversăm, de lectură accelerată, de o rivalitate între cititul clasic (sau chiar CITITUL LENT) și CITITUL RAPID. Ce avantaje aduc fiecare?

Slow reading vs fast reading

Sursa foto:pexels.com

Înainte de toate, ar fi bine să înțelegem câte ceva despre „mecanica cititului. Atunci când citim un text, privirea noastră pare să alunece de-a lungul unei propoziții. De fapt, ea face mișcări saltatorii aterizând pe fiecare cuvânt pe care îl fixează (procesul se numește , de altfel, FIXAȚIE). Când fixăm, cuprindem de fapt mai multe litere la dreapta decât la stânga (atunci când citim de la dreapta la stânga). După fixare urmează procesul de decodificare apoi privirea realizează un nou salt (proces denumit SACADĂ). În această durată scurtă a unui nou salt, apare o pauză teoretică în procesul citirii (de ordinul miliescundelor, desigur), în care noi nu mai percepm nicio literă – raportat la o sesiune de citit, acest proces al saltului orb ar ocupa cam 10% din timpul nostru. Desigur, nu conștientizăm această pauză atâta timp cât creierul o compensează și o umple cu informație perceptuală (de aceea putem să înțelegem și să dăm sens unui text fragmentat, alcătuit din cuvinte scrise greșit sau incomplete). De asemenea, atunci când citim, în timpul așa numitului citit mental, realizăm un proces de subvocalizare (rostim fiecare cuvânt în minte, ca și când ne-am citi nouă înșine). Din cauza subvocalizării și a experienței de tip sacadă-fixație, un cititor obișnuit ajunge să parcurgă în medie 250 de cuvinte pe minut. Pot fi depășite aceste limite? Cum putem ajunge să devenim cititori rapizi, să atingem peste 500 de cuvinte pe minut? (sunt pretinse recorduri mondiale care vorbesc și de mii de cuvinte pe minut, de la 4000 și până la 25 000 de cuvinte pe minut).

Astăzi, în era vitezei și a nerăbdării, cititul rapid pare să fie una dintre abilitățile suplimentare pe care vrem să le perfecționăm. Se popularizează o mulțime de cursuri și de aplicații (precum Velocity, Read Quick, Speed Reader, Read Me) care pretind că ne pot îmbunătăți această abilitate considerabil. Încercările în acest sens țintesc nu doar antrenarea capacității de a fotografia mental paragrafe, de a căuta cuvinte cheie în text (așa zisa frunzărire) care presupune totuși o oarecare familiaritate cu tema despre care citim (pentru că informația extrasă e plasată în contextul cunoștințelor pe care le avem despre un subiect), dar mai ales reducerea fixației și depășirea subvocalizării.

Reducerea fixației și eliminarea sacadelor a fost încercată prin aplicații care ne prezintă textul altfel decât în formatul clasic, întins pe o pagină, ci mai degrabă într-o manieră continuă, de tip bandă care dispare (pentru a vă face o idee puteți încerca acest antrenor de citit rapid, în care puteți selecta frecvența de apariție a cuvintelor https://www.spritz.com/).

Alte mijloace utilizate pentru accelerarea vitezei de citire sunt:

METAGHIDAREA – ghidarea cu degetul sau cu un pointer plasat pe text pentru a sprijini capacitatea de mișcare a ochiului pe text, un mijloc care pretinde că reduce și subvocalizarea

FRUNZĂRITUL TEXTULUI și SCANAREA TEXTULUI – căutarea în text a cuvintelor-indici pentru ideea generală a unui paragraph – o specie de citire selective care presupune să citim începutul și finalul textului, apoi începutul și finalul propozițiilor din paragraf pentru a evalua unde ar fi cazul să identificăm alte detalii relevante.

Viteza de lectură ar putea fi crescută pur și simplu prin EXERCIȚIUL LECTURII poate nu la nivelul randamentului de peste 1000 de cuvinte pe minut dar, ca orice abilitate, are un potențial de îmbunătățire pur și simplu practicând suficient de mult cititul.

Care ar fi avantajele CITITULUI RAPID?

În primul rând ECONOMIA DE TIMP. Mai ales când timpul este limitat și avem de acoperit o gamă largă de materiale (fie pentru o prezentare sau pentru un proiect), citirea rapidă ar putea să ne ajute să culegem informații relevante într-un interval scurt. Apoi, fie că aplicăm tehnici de tip metaghidare/scanare fie că folosim softuri care să ne reducă fixația și să elimine sacadele, am putea, teoretic ajunge să parcurgem volume descurajant de groase foarte rapid. Pe de altă parte, merită să avem în vedere faptul că acele elemente pe care căutăm să le eliminăm când citim repede precum sacadele sau timpul fixației au un efect adaptativ adesea, tocmai pentru că unele cuvinte pe care le parcurgem sunt mai puțin frecvente în limbă, altele ne sunt nefamiliare, imprevizibile și dificile și ne solicită mintea mai mult (de aceea, uneori o viteză prea rapidă de citire, menținută uniform s-ar putea să ne sacrifice o parte din înțelegerea textului).

citit

Sursa foto:pexels.com

Unele studii au sugerat, de asemenea, că cititul rapid previne EFECTUL ZBURDĂLNICIEI MINȚII. Atunci când citim mai lent și încercăm să ne concentrăm pe o idee, gândurile noastre ar putea să zboare și la alte lucruri, atenția să ne fie distrasă și să fim nevoiți să o reașezăm asupra textului parcurs (trăim uneori senzația că citim un paragraf sau chiar o pagină și că trebuie să o luăm de la capăt). Atunci când citim rapid însă, atenția e pe deplin antrenată în culegerea cu viteză a informației și nu mai are posibilitate de mobilitate.

În plus, ocazional, cititul rapid ar putea să ne ajute SĂ MENȚINEM MAI MULTĂ INFORMAȚIE ÎN MEMORIA DE LUCRU care ar putea, în unele cazuri să contribuie la cantitatea de elemente fixate ulterior (gândiți-vă la situația în care încercați să rețineți un număr de telefon și o adresă: dacă le silabisiți e mai probabil să le uitați și să le încurcați, decât dacă le repetați foarte rapid în gând). În ceea ce privește îmbunătățirea constantă a concentrării și a înțelegerii facilitate de cititul rapid, acestea sunt încă aspecte controversate pe care studiile nu le-au tranșat (iar cei care promit marea cu sarea atunci când oferă cursuri scumpe de citire rapidă pot fi priviți cu o oarecare prudență).

Care ar fi avantajele CITITULUI LENT?

Experiența clasică de lectură, potențată chiar de voință (prin care putem să încentinim ritmul obișnuit de lectură) ne e familiară, mai ales când vine vorba de literatură. Cititul lent NE ANGAJEAZĂ COMPLET în experiența narativă proiectată, ne cufundă în atmosferă, ne facilitează să empatizăm cu personajele, nu doar să ne facem o idee, ca un martor neutru, despre ceea ce se întâmplă.

Chiar dacă există riscul ca mintea să ne mai zboare, cititul lent ne disciplinează CONCENTRAREA și ne poate sprijini să REȚINEM MAI MULTE DETALII, să facem conexiuni și asociații complexe.

Nu în ultimul rând, cititul lent ne face mai atenți la NUANȚE, la DIMENSIUNEA SIMBOLICĂ a textului și ne oferă premisele pentru o pătrundere mai profundă în text.

Partea cea mai interesantă dezvăluită de unii cercetători este că cele două tipuri de lectură RAPID sau LENT nu sunt reciproc exclusive. De fapt, atunci când parcurgem un text, tindem, inevitabil, să alternăm între cele două tipuri de viteze de citire. Iar acest lucru nu are legătură neapărat cu ce fel de temperament avem (de pildă, dacă suntem mai sangvinici și mai nerăbdători sau, dimpotrivă mai melancolici sau meticuloși).

citit

Sursa foto:pexels.com

Creierul e obișnuit să funcționeze într-o manieră exploratorie și să facă asociații anticipative. Astfel, chiar și atunci când citim o poveste captivantă, pe parcursul lecturii mintea noastră elaborează deja scenarii anticipatorii cu privire la ce se va întâmpla în următoarele minute. Deci, pe măsură ce narațiunea devine mai previzibilă și mai potrivită cu ceea ce anticipăm sau, dacă nu avem suficiente detalii concludente pentru scenariul imaginat, tindem să accelerăm ritmul lecturii (pentru a tranșa suspansul incertitudinii), să devenim CITITORI MAI RAPIZI, să citim poate cu viteza a treia sau a patra (dacă facem o paralelă automobilistică). Când însă mintea se lovește de o turnură neașteptată a poveștii sau de o intervenție total străină desfășurării acțiunii de până atunci, dintr-o data coborâm în viteza a doua sau chiar în prima viteză de lectură, mintea fiind nevoită să reorganizeze propria sa anticipație care a primit o lovitură.

Așadar, poate că nu e nevoie să vorbim neapărat de o rivalitate între cititul lent și cititul rapid. Fiecare antrenează experiențe cu mize diferite și fiecare ne pot oferi ceva util, în cele din urmă. Păstrând comparația automobilistică, mai important decât treapta de viteză pe care o folosim este, în primul rând, să pornim mașina. Mai rapid sau mai lent, important e să nu uităm SĂ CITIM!

Bibliografie:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/tip-the-tongue/201407/reading-fast-and-slow

https://theamericanscholar.org/reading-fast-and-slow/#.XLSZvegzaUk

https://en.wikipedia.org/wiki/Speed_reading

Articol realizat de Sever Gulea.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *