Minimalism digital – Cal Newport

02/12/2019

Minimalism digital - Cal NewportEvoluția tehnologică a ultimilor 20 de ani a răsturnat complet industrii și topuri comerciale și de consum. Omenirea este mai conectată ca niciodată la fluxuri continue de informații și de contacte sociale, industria mai automatizată ca niciodată, viața mai simplificată în toate dimensiunile ei, de la cele profesionale, la cele cotidiene. Cu toate acestea, avalanșa de gadgeturi și de conectivitate aduce în discuție noi tipuri de riscuri pentru cetățeanul contemporan.  Primele observații care ridică niște semnale de alarmă: suprautilizăm instrumentele digitale (iar asta ne consumă timp și atenție), această suprautilizare ne scade autonomia (pentru că suprautilizarea devine compulsivă, adictivă), expunerea la rețelele sociale ne răscolește în virtual cele mai întunecate instincte și ne  face mai degrabă nefericiți. Aceste observații preliminare, a căror testare empirică riguroasă va mai dura ani de zile, pun totuși în discuție raportul nostru cu tehnologia. Așa cum sugerează Cal Newport, autorul unui volum provocator apărut la Editura Publica, deși putem miza pe trucuri și sfaturi punctuale prin care să controlăm caracterul invaziv al tehnologiei omnidisponibile (și potențial vătămătoare) în viața noastră, pe termen lung și pentru rezultate mai bune avem nevoie de o filosofia a utilizării tehnologiei. Iar filosofia propusă de Newport, inspirată de de Henry David Thoreau se numește elegant: minimalism digital.

Pentru a înțelege importanța propunerii sale, Cal Newport propune în prima parte a volumului, o panoramă rapidă a vulnerabilităților pe care le avem în fața tehinologiei.  Interesant e faptul că proporția revoluției aduse de facebook și iPhone nu a fost planificată în cel mai mic detaliu. Steve Jobs, la lansarea iPhoneului a pus accentul pe combinarea iPodului cu un telefon, nu pe accesul la internet și pe dezvoltarea de aplicații. Tocmai pentru că tehnologia a produs schimbări neașteptate și neplanificate părem că am ajuns să ne trezim cumva în lumea digitală mai mult sau mai puțin pregătiți. La asta se adaugă și eforturile ulterioare ale dezvoltatorilor de a ne apropia cât mai simbiotic de deviceuri și rețele sociale, sub pretextul bineinteționat al simplificării vieții și al unui divertisment cu totul nou. De aici, așa cum a subliniat și Adam Alter într-un alt volum cunoscut apărut la Editura Publica, s-a deschis calea largă a dependențelor comportamentale, prin axarea producătorilor pe proprietăți adictive intenționate în invențiile lor și prin exploatarea nevoii noastre de aprobare socială. În raport cu aceste vulnerabilități care mizează tocmai pe predarea controlului utlizatorilor, Cal Newport propune minimalismul digital: o utilizare a tehnologiei în care aloci timp unui număr mic de activități selectate și optimizate din lumea digitală care susțin valori pe care le prețuiești. Principiile minimalismului digital sunt trei: dezordinea este costisitoare (timpul și atenția consumate dezordonat în online sunt costisitoare- acest principiu  einspirat din filosofia cunoscutului american Henry Thoreau care a ales să gânească costul unui lucru nu doar prin prisma rezultatelor maximale, ci prin prisma timpului și vieții consumate pentru a-l obține), optimizarea e importantă (contează mult cum folosim tehnologia) și e important să acționăm mereu cu intenție (în acest sens e pilduitor exemplul comunității Amish care își selectează atent tehnologiile folosite, raportându-le mereu la felul în care impactează valorile comunitare, așadar beneficiile unor tehnologii folosite cu scopuri precise sunt mai importante decât potențialele pierderi ale tehnologiilor abandonate). Cal Newport ne rezumă apoi schema de aplicare a minimalismului digital: o lună de pauză de la viața digitală (în care definim clar regulile utilizării tehnologiei, nici prea vagi nici prea stricte , precum și condițiile de aplicare – nu e un model care să presupună o rupere totală, fără nicio excepție, de ecrane dar e mai mult decât o sumă de măsuri izolate de reglare a notificărilor pe telefon), timp în care căutăm oportunitațile de a redescoperi activități satisfăcătoare în offline. Apoi, la finalul celor 30 de zile, reintegrăm ecranele în viața noastră cu reguli stricte (bazate pe valorile importante pentru noi pe care acele tehnologii le slujesc și pe reguli precise. În acest fel, pe de o parte,  depășim ideea că e suficient ca orice aplicație sau ecran să aducă un beneficiu oarecare, ci să devină cel mai bun mijloc de a atinge un anumit scop și, pe de altă parte, alcătuim reguli exacte legate de timpul și locul de acces).

În a doua parte a volumului, Cal Newport propune modelul comportamental, susținut de exemple și explicații pentru implementarea filosofiei minimalismului digital. Autorul ne propune în primul rând să redescoperim valoarea singurătății. Astăzi, mai mult ca niciodată trăim o privare de singurătate prin distragerea permanentă de la propria minte pe care o asigură ecranele. Doar că această privare pare să fi crescut rata depresiei și a suicidului la generațiile născute în mijlocul ecranelor. Preluând lecții de la același Thoreau care a mizat pe o alternare a singurătății (înțeleasă ca stare în care suntem liberi de idei de la alte minți), Porter ne invită să ne lăsăm telefoanele acasă, să facem plimbări lungi, să ne scriem singuri scrisori lungi pentru a medita, a ne limpezi mintea și a genera mai mult timp petrecut doar în compania noastră (chiar dacă suntem ființe sociale, suntem și indivizi care avem nevoie de spațiu și timp privat, aspect ocultat de rețelele sociale și omniprezența ecranelor). De asemenea Porter ne avertizează să nu mai folosim butonul de like (ca dovadă a unui tip de feedback extrem de vag și de slab informațional). Utilizând constant asemenea forme de feedback slab ne obișnuim de fapt creierul să accepte acest tip de conexiune online ca o alternativă rezonabilă la feedbackul offline. Distingând între conexiune (interacțiune socială digitală) și conversație, așa cum sugerează Porter, avem nevoie să eliminăm asemenea tipuri de feedback trivial de tip like, pentru a comunica creierului că importantă este conversația, contactul total cu oamenii. O altă strategie propusă de Porter este să planificăm pe cât posibil orele la care folosim telefonul pentru apeluri și mesaje text (să devenim mai puțin disponibili în aparență, dar de fapt să ne amplificăm disponibilitatea pentru relațiile care contează). Porter propune de asemenea recuperarea timpului liber de calitate într-o manieră paradoxală: autorul ne propune să alegem activități mai degrabă solicitante prin care putem produce lucruri de valoare (inclusiv să învățăm să reparăm lucruri prin casă) sau jocuri clasice de tip boardgame sau fitness social (care aduc beneficiul socializării supraîncărcate – un nivel de interacțiune socială mai înalte). În acest sens putem folosi ecranele și tehnologia dar în scopuri facilitatoare: de a găsi grupuri care ne împărtășesc interese sau pentru a învăța noi abilități.  Pentru un timp liber de calitate Newport ne propune să ne planificăm totul din timp (planuri sezoniere de câteva ori pe an cu obiective și obiceiuri) respectiv planuri săptămânale. Chiar și așa zisul timp liber de slabă calitate, pierdut în online, ar putea fi planificat pentru a nu impune abandonul unor activități plăcute, neproductive dar și pentru a proteja celălalt timp liber de calitate. Ultimul capitol al volumului, intitulat Atenția rezistă, ne amintește cum putem reintroduce tehnologiile de la a căror utilizare am căutat să ne abținem anterior, dar și cum am putea renunța la o parte din ele, sau, mai degrabă la o parte din ele pe anumite deviceuri (de pildă, putem să limităm folosirea rețelelor sociale de pe calculator, să o eliminăm din telefon).

În epoca economiei centrate pe experiență și atenție, în care producătorii caută să ne submineze autocontrolul în beneficiul lor, prin timpul investit în realitățile și produsele virtuale, Cal Newport propune o surprinzătoare întoarcere la lecțiile simplității, ale unei existențe mai sărace în infuzie progresistă (dar acesta este un lucru rău doar într-o perspectivă a unei economii maximaliste), dar mai bogate în experiențe care contează pentru echilibrul nostru interior.

Minimalism digital Cal NewportEditura Publica, 2019

Articol realizat de Sever Gulea.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *