Maria Tanase. O fantana pe un drum secetos

23/12/2019

Maria Tanase. O fantana pe un drum secetosÎntr-o vreme în care spațiul mediatic pare să fie dominat adesea de impostori, Editura Polirom propune o binevenită întoarcere la reperele culturale trainice românești (fără niciun moft naționalist, fals patriotic), într-o manieră inedită și accesibilă publicului larg, prin lansarea colecției  Biografii romanțate. E vorba de o colecție care reunește proze ale scriitorilor români contemporani și care au în centru protagoniști cu istorii spectaculoase dar și cu contribuții remarcabile la dezvoltarea culturală a României. Primele volume incluse în colecția pe care o doresc cât mai repede extinsă îi surprind pe Constantin Brâncuși, George Enescu, Ion Luca Caragiale și Maria Tănase. Sunt volume care nu își propun să recupereze  documentat și exhaustiv destine fascinante, ci mai degrabă să ne ofere prilejul de a deveni martori ai unor povești bazate pe fapte reale, reimaginate din perspectiva scriitorilor. Este un demers care livrează, fără îndoială, limitări asumate, dar care ne apropie prin vehiculul universal al poveștii de personalități care, pentru mulți, trezesc mai degrabă asocieri vagi decât înțelegere și admirație vie.

Am ales să descopăr această colecție citind volumul semnat de o scriitoare de acum consacrată în abordarea prozei de epocă (are deja mai multe volume publicate la Editura Polirom și premiate care surprind scene interesante din secolul al XIX-lea dar și din secolul al XX-lea: Fotograful Curții Regale, Hanul lui Manuc, Darul lui Serafim și, mai recent, Ultima cruciadă), Simona Antonescu, cea care reconstituie fragmente din viața uneia dintre cele mai cunoscute interprete ale ultimilor 100 de ani, în volumul intitulat: Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos.

În (mult prea scurtul) său roman Simona Antonescu orientează în ordine inversă  cronologică,  un reflector narativ asupra a trei perioade din viața Mariei Tănase: 1940-1950,  1934-1939, 1913-1930. Cele trei perioade corespund unor etape importante din evoluția celebrei cântărețe și, prin ele, autoarea reușește să surprindă și intersecțiile istorice cu perioadele tumultuoase traversate. În prima parte o descoperim pe Maria Tănase, matură, marcată de experiențe artistice și de viață, o figură oarecum misterioasă, disputată tot mai mult de regimurile politice dictatoriale  care vor să-i exploateze capitalul de imagine și caracterul seducător. Între 1940 și 1950 Maria Tănase este o artistă deja consacrată, cu notorietate care se ciocnește de intruziunea politicului în zona culturală: în perioada dictaturii antonesciene este luată în vizor de autoritățile germane de la București (și, grație lui Eugen Cristescu, coordonator al Serviciilor Secrete reușește să traverseze aproape neatinsă un interval de timp amenințător, în contextul legăturilor ei cu diferiți evrei) și pleacă o perioadă de timp la Istanbul (unde reușește să îi cucerească pe turci, după ce le învață cântecele, culegându-le de la bătrâni și din mahalale, așa cum știa să facă de acasă), este chiar solicitată să își asume calități de spion, apoi odată cu venirea ascensiunea comuniștilor la putere, este martora transformării vieții bucureștene (tot mai mulți oameni încep să aibă o viață dublă).

În a doua parte a cărții care acoperă intervalul 1934-1939 o descoperim pe Maria Tănase în plină ascensiune. De la scena memorabilă a debutului la Teatrul Cărăbuș, la castingurile și repetețiile făcute de Constantin Tănase (și unde personalitatea plină de viață și indisponibilă la compromisuri a Mariei atrage atenția, la fel și vocea ei), la intrarea în contact cu boemul Sandu Eliad și mai apoi cu primele case de discuri care o transformă într-un adevărat fenomen muzical al Bucureștiului interbelic. Urmând sfatul lui Harry Brauner, un folclorist important al vremii, Maria Tănase pornește la cules cântece prin comunitățile rurale, pentru a recupera fragmente autentice de folclor. Piesele culese și mai ales interpretările ei (evocate magistral de Simona Antonescu) nu lasă pe nimeni indiferent (mai ales piesele de jale).  Urmează apoi consacrarea, prin promovarea propusă de Columbia și prin intrarea în restaurantele de lux bucureștene, acolo unde Maria Tănase devine o figură iconică și mai apoi internațională. Pe lângă contactul cu zona politică și intelectuală, pe lângă momentul debutului și ascensiunii, Simona Antonescu o surprinde, mai discret, și în ipostaze intime, pentru a contura mai apăsat figura interpretei: pe lângă spiritul generos (și pe alocuri poate inconștient, expus atunci când Maria Tănase nu contenște să dea pomeni celor nevoiași sau să-și răsplătească birjarii și șoferii), pe lângă iuțeala cu care se aprinde atunci când dezaprobă ceva, pe lângă capacitatea de a se face plăcută în aproape orice context, Maria Tănase are vulnerabilitățile ei și desigur, iubirile ei. Cea mai marcantă rămâne probabil, așa cum e reimaginată de Simona Antonescu într-un fragment superb, cu sculptorul Constantin Brâncuși pe care interpreta îl întâlnește la Paris și cu care petrece câteva zile. Brâncuși vrea însă să o modeleze, să îi cizeleze potențialul orientând-o spre studii universitare și spre zone mai culte ale muzicii, Maria preferă însă să nu renunțe la cântecul și interpretările care ating sufletele celor mulți. Ultima parte  și cea mai scurtă, cea în care o anonimă fiică de florari din mahalaua Cărămidarilor participă (și pierde!) un concurs de frumusețe dar care impresionează mai apoi publicul la balul dansant care urmează o surprinde pe Maria Tănase în momentul posibil al îndrăgostirii de scenă și, într-o încheiere superbă, în momentul nașterii ei , nelipsită de valențe simbolice.

Cu scriitura îngrijită și surprinzătoare cu care și-a obișnuit cititorii, Simona Antonescu reface în tușe concentrate, câteva ferestre spre istoria și sufletul unei cântărețe de o pasiune și un talent rar. E genul de volum care își atinge scopul: te farmecă și te face să vrei să afli mai mult. Astfel, volumul publicat la Editura Polirom trece repede dar  adânc și emoționant prin mintea cititorului, poate, chiar în spiritul cântecelor celebrei interprete care dă titlul acestei miniaturi de epocă.

MARIA TANASE  –  O FANTANA PE UN DRUM SECETEOS – Simona Antonescu, Editura Polirom, 2019

Articol realizat de Sever Gulea.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *