Trei femei – Lisa Taddeo

04/08/2020

Trei femei - Lisa TaddeoUn excurs jurnalistico-literar asupra diferențelor dintre dorințele feminine și cele masculine și despre manifestarea acestora în diferite scenarii — de la agonie la pasiune stinsă și dragoste sau de la pasiune la formalitate și suferință sau inutilitate, marcând punctele culminante din perspectiva existenței a trei femei americane. O versiune a presupusei relații dintre o tânără — Maggie — și unul dintre profesorii ei de liceu, căsătorit este expusă în fața unei instanțe și a unor jurați, determinând-o pe aceasta ca mai târziu să-și nege propria sexualitate și propriul corp, Sloan — proprietara unui restaurant elegant — acceptă Erosul ca satisfacere a proiecțiilor și proiectelor celuilalt prin intermediul corpului ei, timp în care Lina, o gospodină din Indiana se gândește să-și părăsească bărbatul de care o mai leagă doar aspectul financiar al căsniciei, însă fără a avea acces la documentele normative privind obligația de întreținere între foștii soți, fapt care o blochează într-o constantă așteptare a viitorului.
Dincolo de legile nescrise ale sexualității ca satisfacere și abuz, autoarea mai analizează și modul în care femeile creează raporturi — cu ele însele, între ele, cu ceilalți — ajungând la concluzia că femeile au mai multă putere asupra altor femei decât alți bărbați. Ceea ce poate fi surprinzător având în vedere că ideea de identificare și gradul de empatie ar putea fi (teoretic) un cod de recunoaștere și acceptare în cadrul aceluiași gen. Din contră, femininul este cel care păstrează și ocrotește, dar care, în același timp, acaparează și devorează. Femininul, care este însăși baza erotismului, înseamnă o continuă contopire a contrariilor, tensiune și destindere, afirmație și negație, ieșirea din sine și (re)întoarcerea în sine în cadrul unei naturi (re)împăcate, la fel cum se întâmplă și în cazul celor trei femei din această carte care pornește ca o cercetare de teren, în care femeile trebuie să își spună poveștile văzute prin ochii lor tocmai pentru a-și accepta propriile experiențe și corpuri, pentru a se vindeca și, mai apoi, pentru a reintra în circuitul societății ca indivizi valizi.

„Unele femei așteaptă pentru că sunt dominate de amenințarea pierderii. În momentul acela ea crede că el este singurul pe care-l va dori vreodată. Problema poate fi de ordin economic. Revoluțiile se iscă mai greu acolo unde oamenii vorbesc mai mult despre rețetele din revista Country Living și mai puțin despre articolele legate de stoparea subjugării femeii.”

„Felul în care se desfășoară anumite lucruri în țara noastră ne face să avem îndoieli cu privire la cine suntem în viața noastră. Adesea genul de femei care așteaptă nu fac decât să încerce să obțină aprobarea altor femei, astfel încât la rândul lor să fie împăcate cu ele însele.”

„Ne prefacem că vrem lucruri pe care nu le vrem pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni să vadă că nu obținem ceea ce ne trebuie.”

„Pe mama nu bărbații o speriau, ci sărăcia. Mi-a mai povestit cândva o întâmplare; deși nu-mi amintesc exact împrejurările, știu sigur că nu a fost genul de discuție pentru care trebuie să stai așezat. N-a fost o poveste împărtășită lângă niște biscuiței sărați și vin rosé. S-au fumat câteva țigări Marlboro la masa din bucătărie, cu toate geamurile închise, cu câinele lipit de genunchii noștri și clipind prin fum.”

Trei femeiLisa Taddeo, Editura Litera, 2019

Articol realizat de Ioana Zenaida Rotariu.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *