Zuleiha deschide ochii
Recenzii / 16/04/2018

Considerată una dintre cele mai bune apariții editoriale din spațiul estic, cartea pe care și reputatul Evgheni Vodolazakin a remarcat-o ca aducând un suflu nou în literatura rusă, ZULEIHA DESCHIDE OCHII a fost recompensată deja cu premii respectabile și este deja în curs de traducere în peste treizeci de limbi. Fără îndoială, o asemenea apariție despre care se spune că revitalizează marele roman rusesc (și o face încă de la debutul autoarei, Guzel Iahina) nu putea trece neobservată de marile edituri din România și este salutară reușita Editurii Humanitas de a pune în circuit traducerea în limba română realizată de Luana Schidu (si de a o aduce pe autoare la Bucuresti) al acestui roman care îți taie răsuflarea. Deopotrivă o cronică de epocă dar și un fel de bildungsroman inedit, Guzel Iahina livrează o poveste dominată de o prezență feminină a cărei developare psihologică se consumă traumatic pe fondul unora dintre cele mai grele decenii ale secolului al XX-lea: anii 30 și 40.  Titlul romanului concentrează perfect evoluția protagonistei: este vorba de o poveste în care o femeie supusă unei culturi patriarhale crude (dar asumată drept firească, în lipsa alternativei), ale cărei repere sunt cosmetizate cu tradiția rurală milenară deschide…

Trăiri nespuse
Recenzii / 11/04/2018

Am avut ocazia să asist, la Târgul Internațional de Carte și Muzică de la Brașov, ediția 2018 la lansarea unui volum colectiv, publicat sub sigla Libris Editorial, semnat de nu mai puțin de 13 femei. Mai mult decât la un eveniment obișnuit, lansarea a strâns o audiență generoasă și a atras emoții multiplicate exponențial din partea vorbitoarelor și a publicului. Acest mix de emoții vii, transmise de semnatare și percepute de audiență se datorează poate și particularității proiectului editorial: e vorba de un proiect caritabil  iar volumul cuprinde mărturii extrem de personale ale unor figuri care au atins o anumită maturitate profesională și spirituală. Tocmai aceste elemente mi-au stârnit și mie curiozitatea: 13 femei de succes aleg să  deschidă ferestre spre momentele vulnerabile ale biografiei lor,  așezate în cuvinte, într-un gest de generozitate și solidaritate curajos. Mărturisesc că, dincolo de curiozitatea admirativă a unui asemenea gest, mă așteptam, ținând cont de aparenta omogenitate identitatară a volumului, la texte cu marcaj mai degrabă sentimental, centrate în special pe probleme relaționale (poate și pentru că mi-am creat niște prejudecăți în legătură cu așa zisele vulnerabilități “tipice” explorate de revistele glossy sau de siteurile dedicate femeilor). Am fost surprins să remarc însă, în…

Irezistibil – Adam Alter
Recenzii / 02/04/2018

Trăim într-o lume tehnologizată, centrată pe consum, comunicare, dezvoltare continuă, prosperitate materială, confort și comoditate.  De ani buni, de la apariția calculatorului, a internetului și mai apoi a telefoanelor smart se discută despre impactul lor în viața noastră de zi cu zi: de la intruziunea în viețile personale, la timpul pe care ni-l consumă și la… dependențele posibile pe care le pot fundamenta. Pentru a evita patologizarea excesivă și abuzul de termeni, dependență în sens tare, medicalizabil nu reprezintă însă o categorie diagnostică pentru multe dintre comportamentele care par să ne preocupe și să ne consume timpul. În prezent, cu excepția dependenței de jocuri de noroc nu există o dependență comportamentală diagnosticabilă în ghidurile internaționale de psihiatrie (dependența de jocuri video online se pare că va fi însă inclusă în viitoarele ediții ale acestor ghiduri, fiind a doua dependență comportamentală recunoscută oficial). Acest aspect nu este întâmplător, dat fiind faptul că ghidurile de diagnostic se bazează pe un număr mare de studii care au nevoie de un interval destul de lung de timp pentru a aduna o masă semnificativă statistic (mai ales că dependența presupune un răspuns fizic identificabil prin manifestări de toleranță, respectiv  sevraj la întreruperea consumului). Dar, ar…

Pe când eram orfani
Recenzii / 27/03/2018

Câștigătorul Premiuluiu Nobel pentru literatură,  pe anul 2017 este Kazuo Ishiguro, un scriitor născut în Japonia dar naturalizat în Anglia, tradus de ani buni și în limba română la Editura Polirom. Am citit doar un singur roman semnat de Kazuo Ishiguro, ecranizat cu succes în anii 90 și recompensat cu Premiul Oscar, anume Rămășițele zilei. A rămas unul dintre romanele mele preferate, nu doar pentru că  oferă o reconstrucție de epocă superbă, ci și pentru memorabilul personaj Mr. Stevens, valetul pentru care demnitatea personală se  suprapune cu demnitatea profesională, un personaj atât de consecvent în a-și asuma loialitatea și statutul, indiferent de situație, până la negarea de sine. Pentru ediția Clubului de Lectură din luna martie am ales să citim un roman mai puțin cunoscut semnat de Kazuo Ishiguro, anume Pe când eram orfani și el ajuns pe lista scurtă a premiilor Man Booker. Pe când eram orfani este, în aparență, un roman polițist, însă intriga sa este atât de lentă și plină de paranteze biografice, încât efectul crescendo al suspansului, care te aștepți să se desfășoare  progresiv, se condensează mai ales în ultima parte a poveștii. Există însă o altă tehnică narativă la care apelează Ishiguro, anume glisările temporale:…