Al treilea cimpanzeu
Recenzii / 09/05/2016

Cum ar arăta omul  pentru un observator extraterestru care ar lua prima oară contact cu vieţuitoarele de pe pământ? Iată un punct de vedere năstruşnic, dar şi ambiţios pe care Jared Diamond îl propune în volumul său Al treilea cimpanezeu. E vorba de un punct de vedere care încearcă să cristalizeze o perspectivă  cât mai la zi, din punct de vedere al resurselor antropologiei şi biologiei evoluţioniste în înţelegerea naturii umane şi a locului speciei noastre în univers. Cele 5 mari capitole care alcătuiesc provocatoarea lucrare de sinteză şi de popularizare, în care prudenţa şi imaginaţia omului de ştiinţă se amestecă armonios dezvăluie amănunte surprinzătoare legate originea noastră şi de ascensiunea surprinzătoare de care specia umană a avut parte într-un timp atât de scurt. Primele capitole încearcă să identifice bazele biologice care au fundamentat evoluţia omului pe Pământ. O analiză făcută strict din perspectiva ADN-ului uman (adică a ceasului molecular – diferenţele procentuale între ADN-ul organismelor vii pot aproxima milioanele de ani de evoluţie care despart speciile între ele) relevă faptul că cei mai apropiaţi strămoş de specie ai omului sunt două categorii de cimpanzei (de unde şi titlul cărţii: pentru un extraterestru, oamenii ar reprezenta o a treia categorie…

Comportamente bizare
Recenzii / 12/01/2015

Sunt tot mai la modă și tot mai căutate cărțile care explică și ne ajută să interpretăm limbajul nonverbal, cel prin care ajungem să transmitem, voluntar sau nu,  o mulțime de informații semenilor, mai bogate și uneori mai neliniștitoare decât cele articulate verbal. Fie că încercăm să ne asigurăm de coerența dintre dimensiunea nonverbală și cea verbală, fie că ne interesează să depistăm asemenea dizarmonii la alții, pentru a ne lămuri dacă semenii ne spun adevărul, sau pentru a afla semne de simpatie sau de respingere din partea celorlalți, cu siguranță că am ocolit, la fel cum au făcut-o și autorii cărților despre comunicarea nonverbală, o serie de comportamente umane pe cât de familiare, pe atât de puțin studiate. Poate pentru că flatulența, eructația, sughițul sau căscatul sunt privite drept manifestări primitive, prost văzute de societatea civilizată, poate pentru că ele nu au căpătat, în timp,  o utilitate socială bine determinată (alta decât a provoca dezgustul sau amuzamentul), asemenea comportamente au fost trecute cu vederea sau au fost tabuizate. Subestimăm ceea ce ne este familiar și ceea ce nu trezește posibilitatea unei valorificări utile imediate, nici măcar în câmpul științific, acolo unde aproape orice poate căpăta o demnitate, atunci când…

Oblomov
Recenzii / 31/08/2014

Dispărută de pe piață, timp de câțiva ani buni, după ce apăruse în colecția Leda Clasic a Editurii Leda,  traducerea în limba română a  capodoperei lui I.A.Goncearov a fost republicată în acest an în colecția Strada Ficțiunii, a Editurii All. Probabil cel mai cunoscut, dacă nu singurul roman cunoscut publicului larg, Oblomov este lucrarea care l-a așezat pe Goncearov, așa cum sugera și Albert Kovacs (cel care a semnat prefața traducerii apărute la Editura Leda) în rândul generalilor literaturii ruse. Un fapt notabil și curios pentru cititorul contemporan, atâta timp cât protagonistul construit de Goncearov pare să fie o figură contrastantă cu personajele clasice, torturate din literatura rusă, pentru care contactul cu semenii, cu textura socială și ideologică a epocii generează un cutremur față de care nu ai cum să rămâi indiferent. Spre deosebire de Anna Karenina a lui Tolstoi, de Raskolnikov, Stavroghin, Ivan Karamazov, de prințul Mâșkin ai lui Dostoievski, spre deosebire de Bazarov al lui Turgheniev sau de Peciorin al lui Lermontov, Oblomov are  trăsăturile unui antierou capabil mai degrabă să dizolve, să anuleze o posibilă intrigă, în loc să o amorseze și să o împingă spre un punct culminant. Romanul lui Goncearov gravitează în jurul acestui personaj…

Milioanele lui Brewster
Recenzii / 10/08/2014

Când vine vorba de bani, persistă o impresie durabilă că niciodată nu ar fi de ajuns-  oricâți bani ai avea, nevoile (sau… mofturile?) vor crește exponențial, astfel încât cheltuielile vor echilibra întotdeauna  (dis)proporționat veniturile. Despre bani se mai spune că e mai ușor să îi cheltuiești și mai greu să îi faci. Așadar, prea puțini dintre noi sunt mulțumiți cu cât au, prea puțini ar refuza o ocazie care ar duce la un câștig mai mare – dovadă palpabilă la aceste dorințe de înavuțire pe care cei mai mulți dintre noi le nutrim undeva în sinea noastră stau cărțile de dezvoltare personală care vând, la rândul lor, tot felul de secrete despre cum să dobândești mari averi în cel mai scurt timp și să devii un respectabil membru al clubului milionarilor (unde totuși, nu știu dacă toată lumea are un bilet garantat la fericire). Pe de altă parte, nu am văzut până acum nicio carte  care să te învețe cum să-ți cheltuiești banii (și nu vorbesc aici de self-help pentru maniaci risipitori) – pur și simplu un ghid, chiar și parodic, care să îți arate cum poți să scapi de milioanele în exces în cel mai scurt timp. Asta sugerează…