Caz închis
Recenzii / 28/07/2013

În ciuda faptului că este un autor prolific și a mai publicat vreo două romane, cu iz polițist, tot la Editura Cartea Românească, nu m-am apropiat până acum de volumele lui Stelian Țurlea. Însă Caz închis, cel mai recent roman semnat de scriitorul român, apărut la editura amintită, mi-a atras atenția mai ales prin aprecierile lui Dan C Mihăilescu de pe coperta a 4-a care mărturisea că rareori s-a simtit însetat  așa mult de o anchetă, o intrigă polițistă, un roman detectivist, așa cum  s-a întâmplat cu Caz inchis. În puțin peste 150 de pagini, Stelian Țurlea oferă un mistery-detectivist care are în centru moartea lui Emil Sorescu – un scriitor cunoscut, controversat care e găsit de menajera lui într-o dimineață, în compania unei sticle și a unui pahar mirosind a ceva ce amintește de migdale. Victor Stamate, anchetatorul cazului, desprins parcă dintr-un film noir – părăsit de soție, plafonat profesional, având senzația că duce la capăt munci de rutină, și  că e trecut pe o linie moartă de superiori, nu e convins că are de a face nici cu o sinucidere și nici cu o moarte accidentală (în fond, cine se sinucide în pragul încheierii unei opere care se…

O telenovela socialista
Recenzii / 30/06/2013

În ciuda faptului că nu am prins mai mult de 2 ani din  anii comunismului și că eram departe de vârsta la care să conștientizez, să îmi fixez amintiri durabile de epocă, mi-am dat seama că de fiecare dată citesc cu mult nesaț relatări despre vremurile cotidiene de dinainte de 1989.  Cam greu aș putea spune  că ar fi vorba de nostalgii autentice, atâta timp cât nu am trăit cu discernământ, pe propria piele cele întâmplate în acei ani. Și de unde totuși acest apetit pentru reconstituiri de vremuri la care nu am fost martor? Poate că el e fundat și legat de faptul că mi-am petrecut copilăria în anii 90, un deceniu care, cel puțin în zorii săi, in ceea ce priveste copilaria  nu s-a diferențiat foarte mult  de ceea ce au trăit puștii anilor 70-80 (poate ca lucrurile au stat altfel, la modul profund, doar în ceea ce copiii au văzut în anii 90 pe chipul părinților: fericirea și speranța  celor care trăiau încă iluzia unei transformări autentice și accelerate a societății postdecembriste). Am prins vremurile penuriei și ale surogatelor, am prins acea solidaritate a jocului în fața blocului, a imaginației stimulate de sărăcie și am prins acel…

Agentia
Recenzii / 06/05/2013

Acum doi ani, Editura Cartea Românească publica romanul de debut al lui Bogdan Coșa, intitulat Poker, un roman care oferea o felie proaspătă din viața underground a unui jucător de cărți autohton profesionist. Anul acesta, câștigătorul concursului de debut organizat de aceeași editură este un tânăr născut în același an cu Bogdan Coșa care oferă o poveste plasată tot în sfera jocurilor unde ghinionul și șansa decid aleator. Iar dacă Bogdan Coșa oferea o incursiune în lumea jucătorilor de cărți, Cristian Ardelean ne propune un popas în agenția de pariuri sportive ( un spațiu în care, așa cum se va dovedi se joacă și viitorul existenței unora dintre vizitatori). În Poker aveam de a face cu perspectiva unui tânăr care, în lipsa unei alegeri de carieră mai potrivite, se apuca să joace cărți pe mize nu foarte mari, asociind înșelătorii mărunte în toată această aventură. În Agenția, narațiunea este relatată din perspectiva unui profesor de franceză dintr-o provincie mizeră. Protagonistul lui Cristian Ardelean nu află niciun fel de satisfacție în meseria sa de suplinitor (elevii par a fi din alt mileniu iar profesorii de cancelarie par a fi spălați pe creier – în fapt, cancelaria reprezintă chiar antiteza agenției de…

Ultima fotografie
Recenzii / 24/12/2012

Dacă ați auzit de Bogdan Hrib, cu siguranța ați auzit de Editura Tritonic, una dintre puținele edituri din România dedicate segmentului de carte crime-mistery-thriller. Reciproca este de asemenea valabilă: dacă ați auzit de Editura Tritonic e foarte probabil să fi auzit și de Bogdan Hrib. Și pentru mine, cele două nume aproape că se identificau (mai ales că Bogdan Hrib nu este doar editor de carte ci a semnat, la rândul său, singur sau în colaborare câteva ficțiuni din genul menționat). Tocmai de aceea m-am mirat să văd ultimul roman al lui Bogdan Hrib publicat la o cu totul altă editură decât Tritonic (e vorba de Editura Cartea Românească). Fără să îmi fie pe deplin lămurită această opțiune a autorului, m-am gândit totuși că Bogdan Hrib a ales să parieze, de data aceasta pe o altă tematică, pe un alt gen decât cel polițist, într-o proză pe care însuși autorul o consideră un omagiu adus fotografiei și fotografilor. Alexandru Zaharia este un fost fotoreporter care, ajuns  la vârsta de 50 de ani își trăiește o fantezie de invidiat: aceea de a călători pe un vas de croazieră, pe un fel de insulă cu elice ca a lui Jules Verne, doar…