Proiecția lunii martie – La la land
Evenimente / 14/03/2019

Dintre toate genurile cinematografice existente, nici unul nu împarte publicul mai radical decât musicalul. Unii adoră musicalurile pentru că îi transportă în altă lume, le oferă o șansă rară de a evada din cotidian prin dans și cântec. Alții urăsc musicalurile pentru că pur și simplu nu se pot împăca cu ideea că e nenatural, că în mijlocul unei povești, personajele încep să cânte și să danseze fără niciun motiv anume. Foarte puține sunt filmele muzicale care sunt universal apreciate și care reușesc să capteze atenția și neiubitorilor de gen. Printre ele, ne amintim de „Vrăjitorul din Oz”, „My fair lady” sau „Sunetul muzicii”. „La la land” (2016), un denumire de jargon folosită atunci când se face referire la Hollywood, este cel mai recent exemplu de film muzical care depășește barierele genului și atrage public de pretutindeni. „La la land” este povestea de dragoste dulce-amăruie a doi tineri cu ambiții și vise mari, cărora viața le oferă o serie de lecții de pe urma cărora se trezesc mai maturi, mai înțelepți dar și un pic mai ancorați în realitate decât și-ar fi dorit. Este vorba de Sebastian (Ryan Gosling), un pianist de jazz care este nevoit să cânte colinde și…

Proiecția lunii ianuarie – Cuibul de viespi
Evenimente / 10/01/2019

La mulți ani 2019! Păstrând tradiția, vom începe noul an de cinematecă cu un film românesc. În acest an a venit rândul unui film autohton clasic din cele mai bune motive: „Cuibul de viespi”. Filmul a apărut în 1987 și are o distribuție de excepție: Tamara Buciuceanu-Botez, Coca Andronescu, Raluca Zamfirescu, Ileana Stana Ionescu, Gheorghe Dinică. Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Tora Vasilescu și mulți alți actori din generația de aur. În regia lui Horea Popescu, pelicula este ecranizarea piesei „Gaițele” de Alexandru Kirițescu. Multă lume nu știe că titlul original al acestei piese românești arhicelebre a fost „Cuibul de viespi”. Încă de când a apărut pentru prima dată în 1930, piesa a fost un mare succes și a rămas în repertoriul teatrelor românești până în ziua de astăzi. Filmul, ca și piesa, este încadrat la categoria comedie însă o descriere mai fidelă ar fi aceea de comedie neagră. De fapt, acest film este poate singura comedie neagră din istoria cinematografiei românești. În anii recenți, drame precum „Moartea Domnului Lăzărescu” sau „Polițist, adjectiv” au fost clasificate de către festivalurile internaționale de film drept comedii negre însă cei ce au văzut aceste filme știu că sunt foarte departe de a fi…

Proiecția lunii noiembrie – Vânătoarea
Evenimente / 05/11/2018

La mijlocul anilor ‘90, doi tineri regizori din Danemarca au vrut să revoluționeze lumea cinematografiei și până la un punct au și reușit. Numele lor: Thomas Vinterberg și Lars Von Trier, iar numele manifestului lor: „Dogma 95”. Manifestul cinematografic al celor doi regizori era, în esență, o întoarcere la origini. Acesta avea un set de reguli stricte de la care niciun regizor care adera curentului nu avea voi să se abată. Ideea principală era că un film trebuie făcut în condiții 100% naturale și nimeni nu are voie să își asume meritul pentru el. Astfel nici un film apărut sub egida „Dogma 95” nu menționa cine este regizorul, scenaristul sau actorii. Dar mai important, toate filmările trebuiai realizate în locația descrisă în scenariu, aveau să fie folosite doar camere de filmat care puteau fi manevrate cu o singură mână, doar lumină naturală și doar sunetele naturale produse de locația aleasă. Curentul a ținut aproximativ zece ani și a produs multe filme cel puțin interesante dar și două capodopere neașteptat de impresionante: „Breaking the waves – Abisul sufletului” (în regia lui Lars Von Trier) și „Festen – Sărbătoarea” (în regia lui Thomas Vinterberg). Dacă filmul lui Von Trier se abate de…

Proiecția lunii septembrie – Macbeth
Evenimente / 26/09/2018

Fie că ne place sau nu, William Shakespeare este cel mai cunoscut dramaturg al lumii; numele său ne vine în minte mai repede ca nume precum Moliere, Goldoni sau Cehov atunci când ne gândim la teatru. Nu încape nicio îndoială că universalitatea limbii engleze a contribuit la această notorietate. Datorită popularității acestei limbi – care în ziua de astăzi pare că este vorbită de tot mapamondul – piesele lui William Shakespeare au avut parte de foarte multe puneri în scenă în teatrele din toată lumea dar și de foarte multe ecranizări. Oprindu-ne puțin la capitolul ecranizări, nu putem să nu observăm faptul că mulți și-au dedicat, dacă nu toată cariera, o bună parte din ea în slăvirea marelui bard. Îi amintim doar pe Orson Welles, Laurence Olivier, Franco Zeffirelli sau Kenneth Branagh care au scris, regizat și jucat diverse adaptări ale unor piese cunoscute sau mai puțin cunoscute ale lui Shakespeare. Un alt împătimit al dramaturgului este Al Pacino care a jucat foarte mult Shakespeare pe scenele de teatru ale Americii, a interpretat magistral personajul Shylock în ecranizarea din 2004 a „Neguțătorului din Veneția” dar a realizat și un semi-documentar intitulat „În căutarea lui Richard” în care încerca să dărâme…