Pălăria Irinei. O antologie de povestiri din literatura chineză contemporană
Recenzii , Taifasuri / 04/08/2020

O antologie de povestiri din literatura chineză contemporană care rememorează prin intermediul scrisului milisecunda în care relațiile de prietenie sau cele de cuplu ajung pe muchia pe care nu e bine să lăsăm nici măcar un pahar pentru că s-ar putea sparge. Cele treisprezece povestiri surprind imprevizibilul vieții cotidiene într-o ceainărie numită Shangri-La, în care doi bărbați și o femeie descoperă un secret sau ne plimbă melancolic prin atmosfera din preajma Crăciunului în Shanghai. Călătoria culturală continuă prin ambasada din zona centrală a Beijingului, un adevărat bastion al diplomației și regulilor stricte perturbat doar de pulsul alert al traficului de pe artera principală, trecând în cea de-a doua povestire prin fluctuațiile climatice și de creștere ale soiului de bananier taiwanez. Prima povestire, cea care dă și titlul volumului, narează istoria incertă și totuși tulburată a unui semiadulter care durează cât zborul de la Moscova la Habarovsk, adică nouă ore, din momentul în care o tânără mamă cărând o cutie enormă cu o pălărie urcă în avion împreună cu băiețelul de 5 ani și până când toți pasagerii aterizează și scurta idilă se dizolvă. Cea de-a doua povestire se petrece într-o zonă forestieră, cu arbori de esență tare, pe coasta de…

Stalinismul de fiecare zi
Recenzii / 18/09/2016

Când te gândești la epoca stalinistă, la anii 30, ani plini de teroare în URSS, probabil că se produce o asociere imediată și dureroasă cu o desfășurare a unor orori concentrate într-un singur deceniu, dar cu un impact pentru un secol: crearea în forță a bazelor socialismului pe temelia unei industrii grele, închiderea granițelor, revoluție culturală, prigoana intelectualilor, marile epurări politice, discriminările pe bază de clasă etc. Cu toate acestea, în acei ani grei și imprevizibili, o mare parte a populației din Uniunea Sovietică a găsit pârghiile în a-și duce viața mai departe, în a se adapta realităților volatile și distructive care îi înconjura pe cetățeni (și care,  uneori, ajungea să îi sufoce, e adevărat). Cu alte cuvinte, a  existat touși o existență cotidiană chiar și în acest ocean al transformărilor profunde și amenințătoare, a existat o viață de zi cu zi și în afara (sau împreună cu) persecuțiile, limbajul de lemn, penuria de bunuri, procesele înscenate. Cum arăta cotidianul stalinist, cum reușeau oamenii obișnuiți să trăiască în aceste vremuri neobișnuite dezvăluie volumul Sheilei Fitzpatrick, STALINISMUL DE FIECARE ZI, apărut la Editura Corint. Elementul marcant are pare să domine, în ansamblu, anii 30 din Rusia sovietică este cel al contrastelor:…

Dezastrul de la Cernobâl
Recenzii / 15/06/2015

Poate dacă ar fi să ne gândim la o experiență istorică, la un eveniment punctual, deopotrivă fascinant și înficoșător care să sintetizeze capacitatea noastră creativă și, în același timp, limitele și vulnerabilitățile noastre umane, un eveniment marcant, concludent pentru spiritul secolului XX, fără îndoială că dezastrul de la Cernobâl ar fi un candidat redutabil în acest sens. Iar asta pentru că accidentul de la centrala atomo-electrică sovietică, din 1986, a fost momentul care ne-a făcut să trăim o apocalipsă miniaturală de care oamenii erau întru totul responsabili, fără răzbunări biblice divine, fără hazard cosmic. Potențialul distructiv al neglijenței și consecințele cursei de a atinge supremația tehnologică (un deziderat absolut al războiului rece)  au fost dezvăluite în acea explozie de la reactorul numărul patru. În același timp, dezastrul de la Cernobâl a marcat finalul unei epoci, a scos la iveală epuizarea URSS, a catalizat încheierea confruntării ideologice și militare întinse pe aproape 50 de ani: dincolo de impactul simbolic, al eșecului și vulnerabilităților sistemului rus, lucrările de limitare a dezastrului și întregul plan de acțiune  al autorităților sovietice (care, pentru prima oară au cerut sprijin internațional) au costat, după spusele lui Mihail Gorbaciov, nu mai puțin de 18 miliarde de ruble…

Eliminarea
Recenzii / 17/08/2014

E cunoscută încercarea totalitarismelor de a schimba brutal o societate presupus pervertită din diverse rațiuni – fie că vorbim de nazism sau de comunsim, fiecare a căutat, într-un timp cât mai scurt să reformeze ideologic societatea din rădăcini – e vorba de o reformă care nu a fost însă lipsită de decalaje – căci dacă noul mod de organizare socială și transformările insituționale au putut fi impuse încă de la început, în ceea ce privește miza mai profundă și mai relevantă pentru regimurile totalitare, anume transformarea gândirii, nașterea omului nou, aceasta a avut nevoie de câteva generații, poate chiar de decenii de propagandă și opresiune pentru a-și atinge scopul.   În Cambodgia, regimul totalitar a avut o nuanță mult mai dură și mai înfricoșătoare iar asta pentru că khmerii roșii au încercat să ridice la superlativ inițiativa dictatorială – mai precis au încercat să imprime același ritm de evoluție atât transformării social-instituționale cât mai ales epurării ideologice, printr-o brutalitate fără margini. Cartea lui Rithy Panh, un supraviețuitor al regimului cambodgian din perioada 1975-1979 vorbește, recuperând memoria și experiența autorului în documentarea genocidului din acea perioadă,  despre maniera în care dictatura sângeroasă a Angkarului (partidul comunist cambodgian) a reușit să transforme întreaga…