Viață de vânzare
Recenzii / 13/08/2018

Emblematicul scriitor japonez, Yukio Mishima, nominalizat de trei ori la Premiul Nobel pentru literatură și ieșit de pe scena vieții prin controversatul gest al sinuciderii ritualice prin seppuku a publicat un roman în foileton, la finalul anilor 60, un roman adus la lumina tiparului după mai multe decenii, în variantă integrală, inclusiv în limba română la Editura Humanitas. Spre deosebire de alte scrieri ale autorului japonez, cufundate în atmosfera enigmatică orientală, în echivocul simbolistic, pasiunea pentru florile de cireș, haikuri și intensități emoționale extreme, VIAȚĂ DE VÂNZARE livrează o cu totul altă experiență de lectură, în proximitatea absurdului și a ludicului. Premisa de la care pleacă povestea lui Mishima este provocatoare, chiar și fără prea multe explicații: Hanio, un intelectual harnic și eficient, cu o slujbă bine plătită și un curs stabil de viață se hotărăște, într-o bună zi să se sinucidă după un moment neconvențional de revelator al absurdității vieții de zi cu zi (pur și simplu are impresia, citind un ziar oarecare, că literele se rătăcesc haotic, ca niște gândaci, la fel cum, am putea observa evenimentele se succedă fără motiv și fără ordine într-o viață obișnuită). Tentativa sa de suicid, relativ pregătită, eșuează însă și, cum viața…

Tatiana Niculescu: O carte care nu stârnește pe nimeni și nimic este o carte moartă.
Interviuri / 31/07/2018

Începând din 01.02.2013, Libris propune  proiectul Lumea cărților din perspectiva scriitorului, proiect care aduce mai aproape de public cei mai importanți scriitori români ai momentului. În luna AUGUST din 2018, scriitorul care își dezvăluie relația sa cu lectura și biblioteca personală  este… TATIANA NICULESCU! LIBRIS: Doamnă Tatiana Niculescu, parafrazându-l pe poetul Friedrich Hölderlin, vă invit să începem cu acestă întrebare: la ce bun scriitorul în vremuri amare? TATIANA NICULESCU: Hölderlin vorbește, cred, de „vremuri sărace”, prin care înțelege un timp care a pierdut dimensiunea sacrului, singura care poate să dea temei lumii. Or sarcina poetului e să țină vie memoria sacrului și a adevărului. Aș spune, deci, că scriitorul e de folos mai cu seamă în „vremuri sărmane”. Pentru mine, scrisul este o meserie care te învață și îți permite să gândești liber. Să fii scriitor în vremuri complicate poate deveni cu atât mai mult un mod de viață, o îndatorire față de tine și față de alții, precum și o formă de supraviețuire mintală și spirituală. LIBRIS: Sunteți autoarea unuia dintre  primele romane non-ficționale din literatura română, „Spovedanie la Tanacu” (Editura Humanitas, 2006). Cum de ați ales această formulă care este destul de dificilă (necesită multă documentare și o muncă de potrivire și de armonizare a surselor)…

Mintea supraumană
Recenzii / 04/06/2018

Unul dintre cele mai cunoscute filme ale anilor 80, Rain Man, a popularizat ideea sindromului savantului: persoane care, aparent disfuncționale și incapabile să navigheze cu deplină responsabilitate și autonomie dovedeau abilități și talente extraordinare (precum personajul lui Dustin Hoffman, suferind de o tulburare de spectru autist dar care are o capacitate de calcul și memorare ieșite din comun). Volumul cercetătorilor Berit Brogaard și Kristian Marlow ne propun o incursiune tocmai în această lume ciudată și fascinantă a abilităților deosebite ale creierului, o lume în care lucrurile nu stau neapărat cum ne învață simțul comun. Fie că vorbim de persoane capabile să epxerimenteze sinestezia (o experiență care presupune asociații de senzații de natură diferită), fie că vorbim de oameni cu auz absolut, oameni capabili să deseneze extraordinar sau calculatori calendaristici, toate aceste capacități ieșite din comun sunt considerate rezultatul unor înzestrări genetice înnăscute și aleatoare sau rezultatul unor fenomene anormale, de regulă agresive cerebral (fie că vorbim de traumatisme sau alte afecțiuni care modifică structura creierului). Ipoteza celor doi cercetători care semnează volumul tradus în limba română la Editura Humanitas este însă provocatoare și aprofundează chiar ideea din titlu: genialitatea poate deveni o însușire firească a creierului nostru, putem pregăti,  e…

Aviatorul – Evgheni Vodolazkin
Evenimente , Recenzii / 27/04/2018

În 2014, Editura Humanitas publica traducerea romanului lui Evgheni Vodolazkin, Laur, un volum extrem de bine primit atât la nivel internațional cât și pe piața autohtonă, deopotrivă de către critici și publicul cititor. Autorul a devenit, în scurt timp, un reper al literaturii ruse contemporane, iar lucrările sale au devenit rapid disponibile, în traduceri pe întreg mapamondul. Editura Humanitas a rămas consecventă și i-a încântat pe cititori nu doar cu o vizită a autorului în România ci și cu alte două lucrări semnate de Vodolazkin:  Soloviov si Larionov, respectiv Aviatorul. N-am citit până acum niciun alt roman scris de Evgheni Vodolazkin (nici măcar Laur, la momentul apariției, care mă înfricoșa oarecum prin posibilul conținut alegoric și de referințele spirituale rusești ), însă propunerea de a discuta pe marginea romanului Aviatorul, la ediția din luna aprilie  a Clubului de Lectură mi-a biruit prejudecățile inițiale, chiar dacă am pornit la lectură oarecum temător de complexitatea care anticipam că mă va depăși. Aviatorul este însă un roman generos cu cititorii săi care livrează o experiență memorabilă și la o lectură de suprafață, o poveste care, prin stranietatea intrigii și a personajului principal nu te poate lăsa indiferent,  dar care poate ascunde meditații adânci…