Potențialul erotic al soției mele
Recenzii , Taifasuri / 26/08/2019

Cu toții avem micile amănunte  biografice secrete, micile ciudățenii care se pot ascunde în spatele interfeței de normalitate pe care o afișăm, atunci când navigăm printre convenții și prejudecăți sociale. Chiar și în contextul social al corectitudinii politice, al revanșei minorităților, chiar și cu valurile de încercări de a destigmatiza, a tolera și a îmbrățișa diferența și diversitatea, oamenii nu vor renunța să își afirme anumite preferințe sau dimensiuni identitare de teamă că vor fi judecați, că vor părea pur și simplu înspăimântător de ciudați semenilor. David Foenkinos reușește să construiască un roman cu asemenea ciudățenii, pe care le pune în lumina unui reflector indulgent și comic într-unul dintre cele mai simpatice și originale romane traduse și publicate la Editura Humanitas, în regretata colecție Cartea de pe Noptieră, republicat la aceeași editură în colecția Raftul Denisei. Protagonistul poveștii este Hector, un tânăr care nu ar ieși cu nimic în evidență, cel puțin la prima vedere. Un tânăr funcționar, relativ sociabil (dar totuși, fără o relație stabilă și cu un oarecare complex în fața sexului opus), cu părinți iubitori, Hector are însă o pasiune ascunsă, la limita patologicului: este un colecționar atroce și aparent incurabil. De la bilete de metrou, dopuri,…

Ați citit romanele britanicei Jojo Moyes?
Recenzii / 04/04/2019

„Adevărata prietenie e aceea pe care o reiei exact de unde ai lăsat-o, indiferent că a trecut o săptămână sau doi ani.” – Jojo Moyes Cauți povești de dragoste care să te impresioneze și să te inspire? Romanele britanicei Jojo Moyes te vor face să trăiești intens fiecare pagină, cu lacrimi de bucurie sau tristețe. Fiecare dezamăgire și pierdere suferită pe parcursul acestor călătorii, fiecare regăsire ori nouă întâlnire, îți vor aminti de primii tăi pași în iubire, dar și de primii fiori ai dragostei. Moyes reușește toate acestea prin crearea de portrete autentice, ale unor femei puternice și independente, care nu își încep mereu drumul într-o notă optimistă. Femeia, în ochii lui Moyes, este de o complexitate și efervescență ieșite din comun. Dragostea, pe de altă parte, este o forță a naturii care schimbă oameni, trece dincolo de timp, aduce fericire, dar este și cauza multor suferințe. Ea transformă vieți și destine, dându-le în același timp sens. Dacă în romane precum bestsellerul „Înainte să te cunosc” și „Un bilet pentru Paris” ni se prezintă femeia ingenuă și plină de viață, pe care iubirea o marchează profund, în cărți precum „Ultima scrisoare de dragoste”, ori „Fata pe care ai lăsat-o…

Ruslan cel credincios – Gheorghi Vladimov
Recenzii / 18/02/2019

Visul dezvoltării unui om nou, potrivit idealurilor unei societăți totalitare, un vis concretizat în politici brutale și opresive  a fost criticat de numeroși autori, inclusiv în texte literare pline de forță. Problema construcției unui om nou, în distopiile sau poveștile imaginate de autori precum Arthur Koestler, Mihail Bulgakov sau George Orwell, a unui om perfect obedient, loial, gata să își sacrifice individualitatea este aceea că el nu poate supraviețui sistemului. Sistemul care i-a dat naștere și care are drept de viață și de moarte asupra sa, devine, în cele din urmă un canibal care nu ezită, din rațiuni uneori arbitrare, să își devoreze supușii.  Figura omului nou, al instrumentului perfectat de un sistem totalitar este tragică, fără îndoială, aproape imposibilă de conceput pe termen lung:  dacă transformarea sau devenirea sa nu este completă, nu se ridică la înălțimea absurdă a exigențelor politice impuse, omul nou este sortit pierii, chiar dacă își duce viața conform moralei de partid și este un slujitor loial (dispus chiar să pună statul și conducătorii deasupra familiei și individului) oricând poate fi scos ca țap ispășitor din rațiuni ideologice, poate deveni mai util ca trădător și executat, dacă ajunge în afara sistemului, dacă iese din starea…

Singuratatea numerelor prime
Recenzii / 21/01/2019

Se spune că nu putem aplica matematica, atunci când vine vorba de relații interumane. Suntem ființe complexe, înzestrați cu acea aptitudine generală numită inteligență  și cu un set de emoții și sentimente- sisteme, la rândul lor, destul de complexe de navigare prin lume care ne controlează dar care sunt, la rândul lor controlabile. Aceasta este, încă, magia interacțiunilor umane: faptul că scapă (măcar parțial) previzibilității, modelării științifice care ne-ar aminti că suntem mai degrabă niște mașini calculabile, reproductibile și nu ființe privilegiate angrenate în aventuri individuale și particulare. Scriitorul italian Paolo Giordano reușete însă să amestece subtil și interesant matematica într-o (posibilă) poveste de dragoste, fără să neutralizeze misterul ei, ba chiar reușind să-l amplifice. E drept că autorul nu se folosește de matematică pentru a modela pur și simplu legătura dintre cele două personaje principale dar reușește să introducă o metaforă atât de puternică și de sugestivă pentru această relație, încât orice altă explicație ar părea de prisos (un efect ironic interesant, până la urmă al unei figuri de stil:  facilitează înțelegerea mult mai precisa  decât ar fi făcut-o o abordare explicită). SINGURĂTATEA NUMERELOR PRIME, un roman tradus și republicat de Editura Polirom (după apariția sa inițială la Editura…