Noutăți la început de an: 3 dintre ultimele cărți intrate în colecția noastră
Noutati , Taifasuri / 08/01/2018

Începem anul 2018 cu noutăți pentru colecția noastră de cărți, pentru ca tu să te bucuri în această primăvară de cele mai frumoase romane, cele mai utile cărți pentru dezvoltare personală și cele mai captivante povești pentru cei mici. Ție nu îți rămâne decât să treci cu atenție prin toate titlurile abia intrate în oferta noastră, pe care le găsești pe libris.ro la secțiunea Noutăți. Până atunci noi, noi ți-am pregătit mai jos 3 titluri potrivite pentru aceste zile friguroase, pe care le poți achiziționa online și care îți vor veni rapid prin curier, chiar în confortul căminului tău călduros. „Pantere parfumate” – Dan Alexe Un cuplu de îndrăgostiți români pleacă pe urmele lui Alexandre Dumas prin Rusia și Caucaz, mergând pe aceiași pași pe care scriitorul francez îi facea de la Moscova spre Marea Caspică, în jos pe Volga, apoi prin Daghestan, Cecenia și Georgia, până la Marea Neagră. “Pantere parfumate” este un road novel baroc prin Rusia și Caucaz, pe un fundal geopolitic incerct și o sumedenie de detalii culturale, istorice și etnografice. Romanul îi poartă pe cititori în Kalmikia mongolilor budiști, prin izul puternic de petrol al Mării Caspice, până în mijlocul războiului atroce duse de guvernul…

Acuzația
Recenzii / 08/01/2018

Într-un eseu memorabil, republicat în inedita colecție de texte a Editurii Humanitas, Cum să fii fericit în România, Andrei Pleșu vorbește despre bucuriile în comunism, distingând între: bucuriile minimale (euforia strictului necesar care atinge gradul de monumentalitate, într-o epocă în care nu luxul, ci firescul cotidian pare să fie interzis), bucuriile negative (bucuria de a nu fi bolnav, de a nu îți pierde slujba, de a nu fi arestat sau turnat la poliția politică, bucuria descoperirii anomaliei binelui într-un context al cenzurii și al pedepselor arbitrare), bucuriile interzise (bucuria de a asculta radioul liber, de a avea o viață religioasă, de a spune bancuri politice – orice transgresiune de acest tip avea în substrat un act de curaj moral de a depăși o interdicție malefică).  Sub dictatură, bucuria individuală pare să se proiecteze într-un orizont tensionant, între bucuria colectivă obligatorie (celebrată în cele mai deșănțate desfășurări publice), și realitatea dramatică a imposibilității actualizării ei în plan personal. O explorare literară a acestor observații dureroase regăsim în colecția de proze scurte semnate de un scriitor nord-coreean sub pseudonimul Bandi (care se traduce ca Licuriciul), un fragment de literatură inedit, poate printre puținele lucrări autentice din Coreea de Nord care au ajuns…

Nerabdarea inimii
Noutati , Recenzii / 27/11/2017

Nu am apucat  să citesc cea mai cunoscută proză semnată de Stefan Zweig, Suflete zbuciumate, dar am descoperit cu surpriză și plăcere publicarea și în limba română, sub sigla Editurii Polirom, a romanului încheiat de scriitorul austriac, NERĂBDAREA INIMII. Este vorba de o altfel de poveste de dragoste, o poveste tragică în care autorul explorează dureros varianta unei iubiri (im)posibile la începutul secolului al XX-lea, o poveste care aruncă o provocare socială și psihologică la înălțimea căreia personajele nu se pot ridica, înainte de a fi înghițită oricum de pustiitorul prim război mondial. Anton Hofmiller este un ofițer de rang inferior în armata Imperiului Austro-Ungar, un tânăr care n-a cerut nimic de la viață, în afară de îndeplinirea sarcinilor de servici și respectarea convențiilor sociale și camaraderești. Este vorba de un personaj care nu are nimic remarcabil, un personaj care trăiește confortul călduț al propriei insignifianțe, al traiului monoton, egal, într-o comunitate pașnică în care cunoaște pe toată lumea până la exasperare. Viața lui ia o întorsătură bizară, înainte de a aluneca într-o spirală incontrolabilă atunci când, după o vizită la un aristorcrat bogat comite o gafă amară, invitând-o pe fiica gazdei sale la dans, neștiind că aceasta are picioarele…

Moscova – Petuski
Evenimente , Recenzii / 21/11/2017

De la splendidul roman al lui Cristian Fulaș, Fâșii de rușine, o abordare literară din perspectiva dependentului de alcool care încearcă să își înfrunte boala, nu am mai citit un roman care să aibă drept protagonist un băutor notoriu. Dacă la Charles Bukowski alcoolul era o plăcere de neocolit sau chiar un mijloc de a performa (unii sunt pur și simplu buni la băut), dacă pentru personajul lui Cristian Fulaș, alcoolul era o spirală a prăbușirii uneori confortabilă, la Venedikt Erofeev, în poemul în proză Moscova-Petușki (propus spre dezbatere chiar de Dan Lungu, la ultima editie a Clubului de Lectura), băutura devine rațiune existențială, capătă valențe aproape metafizice. Întreaga poveste poate fi rezumată într-o singură propoziție: Venicika încearcă să ajungă cu trenul de la Moscova la Petușki, la iubita sa și la copilul său iar cronica acestei călătorii nelipsită de surprize, cufundată în aburii alcoolului este relatată într-o narațiune-poem segmentată formal de stațiile în care oprește garnitura. În această călătorie se petrec tot felul de lucruri, mai banale sau undeva  la limita suprarealistă, la granița dintre realitate și imaginație: Venecika intră în dialog cu alți călători, cu diverse origini și nivele de pregătire intelectuală, mai mult sau mai puțini băut …