Doamna Fletcher -Tom Perrotta
Recenzii / 09/01/2019

Acum câțiva ani am citit romanul lui Tom Perrotta, Profesoara de abstinență, apărut la Editura Trei, în colecția Fiction Connection – o comedie neagră, cu un aer satiric la adresa conservatorismului american ipocrit într-o comunitate supratensionată între polul corectitudinii politice și polul intoleranței. Mai târziu, am văzut filmul foarte bine primit, cu un scenariu semnat tot Tom Perrotta,  Little Children, o poveste care surprinde realități amare din viața de cuplu construită pe aceleași coordonate melodramatice, în care personajele interpretate de Patrick Wilson și Kate Winslet eșuează într-un parcurs bovaric în a se reconstrui dincolo de plictiseala vârstei de mijloc. Tocmai pentru că mi-a plăcut stilul autorului american, de a ataca subiecte dramatice într-o cheie nelipsită de ludic și ironie, am ales să citesc romanul Doamna Fletcher, recent tradus și publicat la Editura Polirom, o poveste care antrenează pe deplin realitățile problematice ale secolului al XXI-lea Povestea e centrată în jurul a două personaje, o mamă și un fiu. Mama, Eve Fletcher, este o femeie divorțată ,  trecută de 40 de ani, cu  o slujbă de succes care îi dă anumite satisfacții nu doar financiare,  la un Centru de Seniori, pusă în situația de a se despărți de fiul ei, Brendan,…

Între violență și compasiune
Recenzii / 17/12/2018

Dacă se spune că ai atâtea vieți câte cărți ai citit, atunci poate nu e deplasat să observăm că, un psihiatru are tot atâtea vieți, câți pacienți a întâlnit. Poate cea mai narativă specialitate medicală, centrată pe întâlnirea cu omul ca întreg, cu personalitatea sa, cu istoria sa identitară,  psihiatria te pune față în față nu doar cu biografii, destine, dar și cu întrebările adânci ale umanității, cu acele condiții limită care te fac să îți chestionezi propria structură axiologică, existențială. Experiența psihiatrului Ion Vianu este însă potențată și îmbogățită de afinitățile sale literare, de faptul că a trăit și a lucrat atât în lagărul comunist cât și în paradisul iluzoriu capitalist, developând o experiență bogată, asupra căreia se întoarce reflexiv și empatic în unul dintre cele mai frumoase volume de memorialistică publicate în acest an la Editura Polirom. Într-o combinație eclectică, dar bine închegată de amintiri și reflecții, Ion Vianu se folosește de propria sa biografie profesională și intelectuală pentru a medita pe marginea evoluției și a mizelor unei specialități pe care a practicat-o și care a cunoscut o adevarătă revoluție în ultimii 50 de ani, dar care a și fost pervertită de statele autoritare ca mijloc de a…

21 de lecții pentru secolul XXI
Recenzii / 03/12/2018

Un nume exotic și cvasinecunoscut publicului din toată lumea, Yuval Noah Harari, un profesor de istorie  cu studii la Oxford a devenit unul dintre cei mai titrați autori ai ultimului deceniu prin volumele traduse și în limba română: Sapiens și Homo Deus, explorări fascinante, deopotrivă documentate și speculative despre trecutul și viitorul omenirii. Notorietatea pe care a atins-o acest autor este binemeritată, ținând cont de efortul implicat în a livra sinteze accesibile, aproape sub forma unor povești palpitante,  în întâmpinarea unor întrebări inepuizabile, filosofice la origine: de unde venim? respectiv încotro ne îndreptăm? După o privire asupra trecutului și viitorului mai îndepărtat, încurajat pe undeva și de numeroasele întrebări pe care le-a primit de la cititori, Yuval Noah Harari a pregătit un volum dedicat prezentului și viitorului mai apropiat intitulat sugestiv 21 de lecții pentru secolul XXI. Triumful liberalismului, crizele economice, progresul medical și tehnologic, terorismul, inflația informațională, iată doar câteva teme provocatoare pe care le atinge Harari, într-o abordare panoramică și coerentă (în fond, gândirea de ansamblu e cel mai greu de reconstruit în zilele noastre, un lux rar, când sunt atâtea griji și preocupări care ne solicită într-o eră economică centrată pe atenție). Temele alese în cele 21…

Fontana di Trevi
Recenzii / 26/11/2018

Impresionant și cuprinzător, Fontana di Trevi este romanul care încheie unul dintre cele mai longevie proiecte epice ale literaturii române contemporane. Prin trilogia începută în 1975, cu romanul Drumul egal al fiecărei zile, continuată în 2010 cu Provizorat și finalizată în 2018 cu Fontana di Trevi, Gabriela Adameșteanu a reușit de fapt să construiască o panoramă complexă, vie și densă în nuanțe asupra lumii românești din ultima jumătate de secol, privită ca o prefacere continuă și, adesea, traumatizantă. Fără să fiu familiar cu Letiția Branea, personajul central care traveresează această trilogie (luând contact doar cu Vica Delcă, protagonista memorabilă din celălalt roman al anilor 80 foarte cunoscut al Gabrielei Adameșteanu, anume Dimineața pierdută), am citit însă cu plăcere Fontana di Trevi. Trecută de a doua tinerețe, Letiția Branea se întoarce în România, la București,   după o experiență occidentală întinsă pe aproape două decenii, la prietenii ei Morarii (Sultana și Aurelian Moraru), pentru a încerca să clarifice aspecte legate de moștenirile de familie. Un personaj încă inedit pentru cei de o vârstă cu ea din țară, Letiția pare o victorioasă a destinului: are suficienți bani, suficientă voință pentru a duce o viață sănătoasă (cu tenis, yoga și o alimentație pe măsură)…