Dragostea moderna
Recenzii / 17/10/2016

În anii 30 și în anii 50, aproape jumătate dintre oameni se căsătoreau cu o persoană care locuia la mai puțin de 10 străzi distanță de ei, se căsătoreau înainte de 25 de ani după o evaluare adesea sumară (e drăguț, are o slujbă bună etc). Peste 75% dintre femeile din acei ani acceptau căsătorii fără dragoste și își cunoșteau viitorii parteneri prin intermediul rudelor, prietenilor sau chiar la biserică. Căsătoria în acei ani reprezenta pasul esențial făcut spre maturizare, imediat după încheierea liceului sau a facultății, elementul prin care femeile își câștigau dreptul la independența de aprobarea parentală, mai ales în ceea ce privește organizarea vieții personale. În acele vremuri, căsătoria se baza pe principiul găsirii cuiva suficient de bun pentru a putea îndeplini roluri stereotipe de gen și a contribui la funcționalitatea unui sistem economic. Probleme precum compatibilitatea personală, sentimente,  intimitate, afinități intelectuale și emoționale erau considerate, de mulți americani, cel puțin un lux opțional. Jumătate de secol mai târziu, lucrurile s-au schimbat profund: astăzi operăm în paradigma căsătoriei din dragoste, având la dispoziție mii de opțiuni, dincolo de orice granițe geografice, cu care putem interacționa pe nenumărate canale, bazându-ne doar pe propriul nostru discernământ și pe propria…

Piesa cu piesa
Recenzii / 02/10/2016

Mi-am petrecut copilăria în anii 90, anii în care piața din România a fost invadată de o varietate de jucării, fie din direcție occidentală (la prețuri încă exorbitante), fie din direcție turco-orientală (care  miroseau  tare ciudat). Dintre toate jucăriile pe care le-am descoperit în acei ani, niciuna nu m-a impresionat la fel de mult ca… LEGO. Piese de plastic pe care le puteai reuni într-o infinitate de combinații, seturi care potențau și dezvoltau și mai mult experiența jocului și a construcției, fără să te poți plictisi vreodată, toate acestea mă făceau să aștept cu sufletul la gură un moment aniversar sau Crăciunul pentru a mă bucura de un nou set LEGO (încă la un preț piperat pentru posibilitățile familiei mele în acei ani). Experiența LEGO a fost ireproductibilă pentru mine și, chiar și astăzi, când trec pe lângă vitrinele librăriilor, mă opresc și privesc cu nostalgie seturile pe care le-am avut sau la care doar am visat (și pe care probabil că, în anii care vor urma, mi le voi cumpăra în cele din urmă). Este una dintre puținele jucării (pe care le consider catalizatoare ale imaginației)  pe care le mai recunosc astăzi în rafturile magazinelor (dat fiind faptul că…

Paturi de imprumut
Recenzii / 10/01/2016

Fie că mergem în vacanţă, în deplasări profesionale, fie că întârziem neprevăzut într-o altă localitate, cu toţii am avut şi vom avea nevoie de… industria hotelieră. Mai mult decât un pat de împrumut, în epoca globalizată şi dinamică, a mobilităţilor accesibile şi necesare, serviciile turistice şi industria de profil oferă astăzi o desfasurare de elemente care să simuleze cât mai fidel ideea de acasă sau dimpotrivă, să livreze experienţe unice, de care poţi avea parte doar în establishmenturi create de profesionişti. E lucru cunoscut faptul că serviciile de acest gen se bazează în primul rând pe reputaţie şi credibilitate iar asemenea resurse de brand nu se pot întreţine decât printr-o consecvenţă care sa ramana mereu in zona ireproşabilului. Politeţea, gesturile emfatice, gândirea proactivă, perfecţionismul, toate par ingrediente necesare şi esenţiale în a fideliza clienţii hotelurilor, pe o piaţă competitivă, mereu în evoluţie. Cu toate acestea, aşa cum dezvăluie cartea lui Jacob Tomsky, care aduce o perspectivă inedită, din culisele hotelierilor, aparenţele sunt totuşi înşelătoare. În spatele zâmbetelor, formulelor exersate şi a disponibilităţii infinite a oricărui membru al personalului hotelier se ascund tertipuri, strategii şi rivalităţi care pot avea un impact uneori nefast şi mai ales neconştientizat asupra clientului care, in…

Antidotul
Recenzii / 01/06/2014

Probabil că ar părea  bizar, cel puțin în sfera dezvoltării personale, să promovezi o carte care să nu îți promită rețeta sau paradigma unui succes fulimant, a exploziei de încredere în forțele proprii, a transformărilor pe care ești capabil să le produci, al potențialului pe care trebuie să-l dezlănțui (doar ne folosim doar 10% din creier, zice un mit tare popular). Adică ori livrăm fericirea cu totul și goana nebună după ea, ori nu o mai livrăm deloc și ne mulțumim cu stări de spirit călduțe și mediocre. O asemea premisă extremă pare să fie fundamentală pentru domeniul dezvoltării personale iar ignorarea ei sau, mai rău, punerea ei la îndoială pare să țină de asumarea (in)conștientă a unui statut de ratat și resemnat. Cu toate acestea, e lesne de observat că tocmai în țările cele mai avansate și aparent prospere social și profesional, piața cărților de dezvoltare personală ocupă un segment semnificativ, mereu în creștere. Ceva pare să nu fie în regulă: cumva bunăstarea și confortul nu par să vină la pachet cu fericirea  durabilă, cu relațiile funcționale și seninătatea existențială, așa cum sugerează și Andreea Udrea în prefața volumului semnat de Oliver Burkeman. În mod ironic, tocmai în societatea…