Dragoste și ură – Rhidian Brook
Recenzii / 09/07/2019

Dramele romantice, proiectate în vremuri de război sunt cu atât mai convingătoare, cu cât obstacolele pe care protagoniștii sunt nevoiți să le depășească sunt , in mod obiectiv, redutabil de dificile și copleșitoare. Pe de altă parte, o dramă romantică postconflict pare mai puțin probabilă, cel puțin în aparență, sub umbrela unui context promițător, eliberator care face dificultățile partenerilor ceva mai puțin vizibile. Cu toate acestea, romanul lui Rhidian Brook, tradus în limba română de Editura Trei, ecranizat recent într-o producție cu Keira Knightley aduce la suprafață subtil, într-un context tulbure,  țesătura  complicată a reacțiilor contradictorii, o țesătură traversată de fire tensionate în anii postbelici, într-o Germanie decimată, aflată în pragul Războiului Rece. Povestea lui Brook, inspirată de experiența tatălui autorului, este centrată în jurul unui triunghi conjugal care deschide însă perspective asupra complicatului fundal psihologic și social al Germaniei înfrânte și divizate.  După un an de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, colonelul Lewis Morgan este un ofițer englez staționat în Hamburg, parte din aparatul administrativ britanic (Comisia de Control din Germania) care gestionează afacerile interne într-o țară redusă la ruine, urmărită însă de vinovăție și de suspiciunea față de fanatism ideologic. Lewis se reîntâlnește cu familia sa…

Xanax – Liviu Iancu
Recenzii / 12/03/2019

M-am întrebat mereu dacă trecerea de la jurnalism la ficțiune poate fi o tranziție naturală, firească, ținând cont de faptul că un om de presă dezvoltă, pe de o parte, un exercițiu al scriiturii și, pe de altă parte e cum nu se poate mai cablat la realitatea cotidiană (care, mai ales într-o țară ca România, adesea bate filmul). Această tranziție cere totuși curaj și talent, dat fiind faptul că pasul spre ficțiune înseamnă depășirea cadrului convențional al unui stil centrat pe simplitate și oglindire spre un stil literar, din care să nu lipsească imaginația și capacitatea de sugestie. E o tranziție pe care Liviu Iancu, un jurnalist cu experiență o face însă facil, reușind să reunească un material epic care, chiar și atunci când ai închis cartea, ai senzația că ar putea continua la infinit. Romanul Xanax, deși are aproape 500 de  pagini și e divizat în trei părți, pare un roman scris dintr-o suflare, cu multă viață și multe povești menite să te amuze și să te îngrozească în același timp, desprinse din realitățile românești cele mai neaoșe. Este un soi de roman inițiatic care urmărește developarea unui protagonist din copilăria (pseudo)urbană dintr-o localitate obscură și încremenită în…

Chris Simion: Libertatea e supremă, e ideală. Un om liber este doar un om care nu minte.
Interviuri / 31/01/2019

Începând din 01.02.2013, Libris propune proiectul Lumea cărților din perspectiva scriitorului, proiect care aduce mai aproape de public cei mai importanți scriitori români ai momentului. În luna februarie din 2019, scriitoarea care își dezvăluie relația sa cu lectura și biblioteca personală este…CHRIS SIMION! LIBRIS: O tânără femeie, fără intervenții familiale în zona artistică alege să lucreze în teatru, să scrie, să publice cărți, să deruleze proiecte comunitare cu succes și… reușește. Cum ați ajuns de la o tânără ambițioasă anonimă la statutul de regizor cunoscut a zeci de spectacole, inițiatoarea unui festival de teatru independent și a unui proiect care vizează construcția unui teatru de la zero, într-o societate viciată de bârfe, prejudecăți și scurtcircuite antimeritocratice ? CHRIS SIMION: Am avut încredere totală în intuiția mea, din copilărie. Am simțit întotdeauna pe ce drum îmi e necesar să merg pentru a nu bate pasul pe loc și am riscat, chiar dacă părea o nebunie pentru cei din jur. Am un înger păzitor pe care îl ascult mai presus de orice. Ai mei nu m-au îndrumat spre ceva sau spre altceva, poate asta a fost cel mai minunat lucru pe care l-au făcut. M-au lăsat să aleg, chiar dacă îmi spuneau mereu că ei…

Într-o noapte de iarna
Recenzii / 26/09/2018

În 2015 am descoperit superbul roman semnat de Simon Sebag Montefiore, tradus în românește la Editura Trei, în colecția Fiction Connection, intitulat Sașenka.  Un roman despre arheologia adevărului în epoca ghemului de minciuni și propagandă stalinistă, un roman despre substituția imprevizibilă a rolurilor, uneori arbitrară și absurdă, specifică dictaturilor, despre puterea gesturilor mici într-o lume supusă necesităților ideologice, Sașenka este un volum inclus chiar de autor într-o trilogie, de acum disponibilă integral și pe piața de carte de la noi, anume Trilogia Moscova. Celelalte două volume incluse în această trilogie sunt: Cerul roșu al amiezii, respectiv Într-o noapte de iarnă, ambele proiectate în universul sinistru și alunecos al stalinismului. Dacă povestea din Sașenka se petrece în perioada apropierii revoluției bolșevice și, mai apoi, în anii 30, Cerul roșu al amiezii se centrează pe anii celui de-al Doilea Război Mondial, Într-o noapte de iarnă surprinde personaje imediat după încheierea marii conflagrații, în 1945, un an al celebrărilor, recuperărilor și al relansărilor economice și sociale postbelice, dar și un an cu un revers întunecat, chiar și pentru liderii sovietici victorioși. Cele trei volume pot fi citite independent,  chiar dacă Montefiore face trimiteri ocazionale, prin personaje înrudite sau chiar prin referințe directe la…