Efemeride
Recenzii / 25/04/2016

Cunoscutul scriitor şi  psihiatru american, Irvin D Yalom, aflat la impresionanta vârstă de 84 ani este cât se poate de activ: scrie mult şi oferă încă şedinţe de psihoterapie .  Ai putea crede că, după jumătate de secol de carieră, orice profesionist stăpâneşte cu lejeritate tehnicile, abordările şi evoluţia situaţiilor cu care se confruntă, chiar şi într-un domeniu complex, dinamic şi plin de provocări, aşa cum este psihiterapia. Cu toate acestea,  poveştile de psihoterapie pe care Yalom le împărtăşeşte, cea mai recentă colecţie cuprinsă  în volumul Efemeride, tradus şi publicat în limba română la Editura Vellant, ne demonstrează faptul că autorul american are, alături de pacienţii săi, atâtea de învăţat din felul în care cei aflaţi în dificultate ajung să se confrunte şi să îşi asume condiţia de muritori. Volumul  se adresează, deopotrivă publicului larg şi specialiştilor în psihoterapie. Este meritoriu şi admirabil felul în care Yalom îşi repovesteşte cazurile (sau mai degrabă întâlnirile) într-o manieră suficient de accesibilă şi palpitantă, astfel încât atât cititorii obişnuiţi, cat şi psihoterapeuţii sau cei care lucrează în domeniul sănătăţii mentale să găsească repere pe care să le valorifice, fie în dezvoltarea personală, fie în cea profesională. Căci temerile şi problemele cu care se…

Cum sa facem fata dificultatilor
Recenzii / 03/01/2016

O colecţie care vine parcă să trimită un suflu nou în zona cărţilor de autoeducare şi să readucă în prim plan importanţa autocunoaşterii şi a întrebărilor care ne privesc pe toţi şi la care nu întotdeauna ne e uşor să răspundem, seria The School Of Life, cu titluri traduse în româneşte la Editura Trei si la Editura Vellant numără deja câteva volume usor recognoscibile, prin formatul prietenos, culorile vii şi titlurile provocatoare. Fie că ne vorbesc despre regândirea sexului, despre puterea microschimbărilor, despre păstrarea integrităţii psihice într-o lume care ne solicită la maxim, despre o nouă reprezentare a îmbătrânirii sau despre confruntarea cu provocările universale ale oamenilor în societăţile contemporane, meritul acestei iniţiative derulate de popularul şi cunoscutul Alain de Botton este acela de a oferi repere inteligente cititorului obişnuit, practice şi teoretice deopotrivă în vederea reevaluării vieţii personale şi găsirii unui echilibru. Volumul  Cum să facem faţă dificultăţilor, semnat de un profesor de filosofie a religiilor, Christopher Hamilton, îşi găseşte loc cu prisosinţă în această colecţie. Este vorba de o carte care abordează, în mai puţin de 150 de pagini câteva din sursele redutabile pentru problemele omului de rând în societatea contemporană: familia, iubirea, sănătatea, moartea. În partea introductivă…

Arta de a calatori
Recenzii / 26/11/2015

In urmă cu câteva sute de ani, o călătorie într-o altă ţară, ba chiar într-un alt oraş aflat la câteva sute de kilometri depărtare era o adevărată încercare, un privilegiu al celor care îşi permiteau să îşi asume şi să echilibreze riscurile unei asemenea deplasări, căci multe pericole stăteau să te pândească: de la tâlhari, la vremea capricioasă şi până la starea imprevizibilă a cailor şi fragilitatea mijloacelor de transport – iată doar câteva vulnerabilităţi care transformau o călătorie într-o adevărată încercare. Să pleci la drum în asemenea condiţii însemna să te pregăteşti, să stai puţin pe gânduri, să aştepţi şi să te bucuri sau să te îngrozeşti de peripeţiile de pe parcurs, de enormitatea distanţelor. O călătorie acum câteva sute de ani era un prilej pentru un ritaul de iniţiere, o posibilitate la capătul căreia aveai şansa să te reinventezi, să o iei de la început la finalul unei încercări care te poartă într-un loc pe care îl percepeai cu adevărat îndepărtat, prin efortul pe care trebuia să îl întreprinzi pentru a-l atinge. Odată cu apariţie mijloacelor de transport rapide, în epoca tehnologiei şi a globalizării, călătoria şi-a pierdut din potenţialul extraordinar, a devenit o experienţă integrată firesc în…

Boala ca metafora. SIDA si metaforele sale
Recenzii / 16/08/2015

Fie că vorbim de Egiptul Antic, de Evul Mediu timpuriu, de Renaștere, Revoluția Industrială sau anii interbelici din secolul XX, vorbim de locuitori care, deși au fost despărțiți de sute sau chiar mii de ani, au împărtășit totuși o realitate comună, transepocală: cea a bolilor. Având la bază cauze multiple, cunoscute sau nu, de la mutații genetice, la factori fizici, și până la foamete, la  virusuri, bacterii sau alte microorganisme, bolile au rămas însoțitoare inevitabile ale destinului umanității,  atașate  fenomenului biologic, contribuind la reglarea, regizată sau nu, a ciclurilor din lumea vie. Doar că odată ce au fost integrate, ca orice alt element, în narațiunile sociale, spirituale, ele și-au pierdut trăsăturile de reglatori ai ecosistemelor și au căpătat valențe metaforice, stigmatizante, au fost învestite cu semnificații utile în exercitarea controlului social, în cultivarea puterii, a prejudecăților, a ideologiilor dominante. Așa cum sugerează Susan Sontag, în cele două eseuri celebre, publicate în sfârșit și pe piața de carte din România, reputația bolilor a ajuns, în timp, să contribuie la fel de mult la suferința pacientului, precum fiziopatologia și consecințele ei clinice. Antrenând emoții utile în modelarea răspunsului acceptare-supunere, cei care au folosit boala ca metaforă au generat o adevărată aură a…