Recenzie carte „Creierul bărbatului” de Louann Brizendine

Recenzie carte „Creierul bărbatului” de Louann Brizendine

După volumul intitulat Creierul femeii devenit bestseller, tradus și publicat de Editura Litera, în colecția Introspectiv, Louann Brizendine revine cu o continuare a documentării neurobiologiei de gen și publică în 2010 contrapartea dedicată explorării creierului masculin. Tradus și publicat în limba română la Editura Meteor Press, CREIERUL BĂRBATULUI este un rezultat sintetic al cercetărilor neuro-endocrine și psiho-comportamentale pe care renumita specialistă americană le prezintă într-o manieră accesibilă publicului larg, ilustrând aspectele dense teoretic prin exemple personale (atât din relația cu soțul ei cât și din cea cu fiul ei) dar și prin cazurile pacienților pe care i-a avut în terapie.

Recenzie carte „Creierul bărbatului” de Louann Brizendine

La fel ca în cazul volumului precedent, Louann Brizendine pornește explorarea creierului bărbatului cu prezentarea principalelor diferențe anatomice și endocrine care dau amprenta biologică a masculinității. Bărbații par să fie mai agresivi, mai puternici, mai puțini sensibili și comunicativi, dar și mult mai preocupați de sex. Cât adevăr și câte explicații se ascund în spatele acestor reprezentări stereotipe?

Miza lui Brizendine nu este atât cea de a confirma prejudecăți populare, cât mai degrabă a investiga temeiul lor, a nuanța o perspectivă reductivă asupra bărbaților care, prin natura evoluției sociale au deținut totuși un loc privilegiat în configurarea modelului uman implicit. Bărbații sunt simplu de înțeles (uneori atât de simpli încât pot fi reduși la tubul digestiv și la așa zisul creier de sub centură), bărbații au reprezentat reperul în studiile de cercetare, în evaluarea și proiectarea diverselor tipuri de reguli sociale.  Sau nu?

Creierul masculin e în procent de aproximativ 1% diferit față de cel feminin, diferență fundamentată genetic și hormonal. Brizendine inventariază regiunile cerebrale dezvoltate pe  alte coordonate încă de la nivelul intrauterin: sunt mai bine dezvoltate regiunile dedicate preocupărilor pentru sex, pentru detectarea provocărilor din mediu, pentru execuția mișcărilor, pentru reacțiile de tip frică/furie, pentru recompensă și pentru procesarea cognitivă a emoțiilor. Bărbații sunt guvernați cu predominanță de sistemul hormonal care include testosteronul, vasopresina (sursa eroismului și participant la condiționarea comportamentului monogam), substanța inhibitorie mulleriană (sau defeminizatorul – hormonul care asigură diferențierea sexuală) și în măsură mai mică de oxitocină sau prolactină (hormoni cu importanță feminină mai mare). Aceste rețele neuronale, dirijate de axele hormonale ghidează comportamentele sociale, sexuale, relaționale încă de la cele mai fragede vârste. După ce sistematizează diferențele descriptive, Brizendine explorează apoi vârstele creierului masculin.

Din momentul în care se dezvoltă intrauterin viitorii băieți vor avea circuitele cerebrale scăldate în testosteron iar asta va privilegia dezvoltarea anumitor rețele mai degrabă decât a altora. Nou-născuții de sex masculin stabilesc contact vizual reciproc mai redus și sunt mult mai centrați pe urmărirea formelor în mișcare (de aceea sunt mai greu de liniștit și mai puțin responsivi la expresiile faciale față de fete).

În perioada copilăriei băieții se apleacă mai degrabă asupra comportamentelor exploratorii și de asumare a riscurilor, jocuri competitive (experimentele pe animale sugerează că inclusiv între maimuțe există preferințe pentru anumite jucării și anumite tipare de jocuri) și tot ce ar putea proba încercarea  propriilor puteri (de la întreceri la groapa de nisip și până la zgomote, țipete și chiar râgâieli) și poziționarea într-o ierarhie (stabilesc foarte repede poziția de dominație în grup).

Băieții au un stil particular de a învăța, care include rotirea mentală a obiectelor și cogniție întrupată: neastampararea lor, are la bază solicitarea grupurilor mari de mușchi chiar și în activitățile intelectuale cum ar fi rezolvarea problemelor matematice (un experiment foarte interesant arată cum băieții pot aparent rezolva mai ușor anumite probleme dar atunci când sunt solicitați să explice soluția, o fac mișcându-se și gesticulând mai degrabă decât prezentând verbal).

Creierul adolescentului este supus transformarilor masive din partea valurilor hormonale ale pubertății. Nu doar că adolescenții își schimbă ciclul somnului dar își schimbă și percepția (aud altfel decât fetele, ignoră zgomotele albe, repetitive, văd altfel – sunt mult mai paranoici, mai sensibili la chipuri inexpresive pe care le interpretează ostil și miros altfel).

Din punct de vedere social adolescenții devin sensibili la feedbackul celor de aceeași vârstă, au nevoie de stimuli foarte puternici pentru a simți recompensă (de aceea mulți sunt tot mai dezinteresați de școală și teme), își manifestă nevoia de independență (opunându-se părinților chiar și când aceștia încearcă să fie rațional protectivi) și sunt extrem de tentați să își asume riscuri în grup (mai ales pentru că există o desincronizare între circuitele impulsivității și cele ale frânei comportamentale, care se dezvoltă mai lent).

Creierul bărbatului matur este un creier deopotrivă sexual, social și emoțional cu anumite particularități. Circuitele dedicate sexului rămân active mult timp iar bărbații au capacitatea de a detecta rapid potențialele perechi (pe cale vizuală, dar și auditivă, olfactivă și gustativă – au chiar și capacitate de seducție gustativă prin testosteronul bioactiv din salivă ce poate excita femeia – sărutul franțuzesc chiar poate să conducă la sex), au nevoie adesea de sex pentru a se îndrăgosti (pentru că activarea puternică a circuitului recompensei sexuale duce apoi la fixarea identității partenerei) și adorm imediat după orgasm nu pentru că ar fi nesimțiți ci mai degrabă pentru că oxitocina postorgasmică eliberată are un efect de liniștire și de sedare (în vreme ce pe femei le face să caute mai degrabă conexiunea socială și conversația).

Neînțelegerile pe plan emoțional între bărbați și femei ar putea fi legate, de asemenea, de funcționarea diferită cerebral-hormonală. Bărbații sunt capabili să recunoască și să reacționeze la emoții dar o fac într-o manieră ușor diferită (totuși educabilă): activarea anumitor regiuni cerebrale (mai ales joncțiunea parieto-temporală) îi predispune nu atât să simtă ceea ce simte partenera, cât mai degrabă să găsească soluții la suferința ei. Așadar bărbații sunt mai degrabă empatici cognitiv (și asta e forma lor privilegiată biologic prin care își exprimă preocuparea și atenția: găsirea de soluții, fără să imite neapărat starea de spirit a celui din fața lui).

Chiar dacă sunt mai reținuți în expresia emoțională (reprimarea emoțională se activează de la cele mai fragede vârste deși băieții simt mai intens în primele secunde un stimul emoțional față de fete), bărbații exteriorizează mai frecvent și mai rapid furia (pentru că au un circuit specializat să reacționeze tocmai la provocările legate de teritoriu și dominare).

Furia poate provoca consecințe neplăcute dar în același timp ar putea să-i ajute pe unii bărbați să gândească mai clar și chiar să se descurce mai bine în competiții. Creierul masculin deschide o realitate particulară și pe perioada paternității (testosteronul scade și prolactina crește) – pe lângă Sindromul Couvade (situația în care tatăl dezvoltă simptome similare sarcinii partenerei), un tată este mult mai sensibil decât alți bărbați la plânsetul bebelușilor.

De asemenea, cu cât petrece mai mult timp cu copilul său se produce fenomenul de sincronizare paternă: dezvoltarea circuitelor cerebrale din cortexul prefrontal ca răspuns la nevoile nou-născutului. Tații se joacă altfel decât mamele cu copii lor (și sunt mai creativi, mai stimulativi, mai excentrici), își tachinează fii (și îi ajută să ghicească ce se petrece în mintea celorlalți). Chiar și stilul lor de comunicare mai dur, centrat pe disciplină poate avea consecințe importante pentru felul în care copiii vor relaționa ulterior cu mediul social.

După vârsta maturității îndreptându-se spre bătrânețe, hormonii sexoizi urmează o pantă descrescătoare (chiar dacă nu atât de distinctă ca la femei) iar bărbații mai în vârstă ajung să devină mai efeminați. Sunt mai blânzi, mai afectuoși, mai puțin preocupați de teritoriu și ierarhie, bunicii simpatici se dedică activităților centrate pe alții și au multă răbdare cu nepoții lor. 

Așadar, bărbații au propriul lor fel de a auzi, vedea, intui, procesa emoțional, au un anumit parcurs educațional și un anumit fel de a vedea realitatea, în funcție nu doar de experiența acumulată, ci, poate mai puțin subtil decât la femei, în funcție de vârstele hormonale pe care le traversează.  Brizendine elaborează așadar nu doar o propunere pentru realitatea diferită intergen (între bărbat și femeie) dar și pentru realitățile diferite ale vârstelor bărbatului.

Cunoașterea tuturor acestor diferențe evaluate științific nu aprofundează segregarea sau discriminarea ci vine în întâmpinarea dificultăților de înțelegere și comunicare dintre genuri și, implicit, ca bază pentru ameliorarea lor. Căci chiar dacă suntem condiționați într-o anumită măsură de biologie avem resursele educaționale pentru a găsi punctele de întâlnire între realitățile cerebrale diferite pe care le trăim. Diferențele neuro-endocrine nu fac un gen mai bun ca altul ci ne arată cum fiecare gen poate atinge perfromanțe similare utilizând căi și circuite diferite.

Citește aici articolul despre Creierul femeii – Louann Brizendine

sever gulea

Articol realizat de Sever Gulea.
„Am studiat filosofia, medicina, am fost librar, în prezent sunt medic psihiatru în pregătire. Celebrez în fiecare zi faptul că suntem oameni născocitori (homo fictus).
Trăiesc înconjurat de povești, fie că deschid cărți, fie că ascult (cu plăcere) oameni, fie că mă povestesc pe mine însumi. Gândesc adesea în povești, visez în povești.
Pentru mine lectura e pur și simplu o prelungire firească a existenței, o formă de a reactualiza esența experienței umane etern narativă.” – Sever Gulea

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *