În ultima lună a verii, vacanța nu i-a îndepărtat pe cititori de lectură, dimpotrivă: aceștia au avut prilejul să se bucure de un roman cu o narațiune generoasă și provocatoare, un adevărat tur de forță pregătit de un scriitor elvețian care s-a dovedit un bun ghid pentru o călătorie în timp și în spațiu prin istoria Statelor Unite din ultimii 20 de ani.
VINERI, 26.08.2016, ne-am reîntâlnit la Librăria Șt.O.Iosif Brașov, la o nouă ediție a Clubului de Lectură, la care am discutat pe marginea romanului lui JOEL DICKER, o poveste de familie, o poveste inițiatică intitulată CARTEA CLANULUI DIN BALTIMORE (Editura Trei, 2016).

Am deschis evenimentul amintind că am regăsit, și în această poveste, mărcile iscusinței narative ale autorului elvețian: capacitatea de a alcătui un puzzle narativ solid, de a intersecta inspirat planuri și fire narative spre un deznodământ cathartic. În romanul lui Joel Dicker am descoperit nu doar istoria unei familii, o poveste elaborată în jurul sentimenului de inadecvare, a obsesiei comparației ca mijloc de construcție identității, dar și o poveste despre modelele de reușită americane, unul bazat pe noroc (în cazul lui Saul) și altul pe muncă asiduă (cazul Alexandrei). Am apreciat drept ciudat însă comportamentul educatorilor lui Hillel, un băiat înzestrat cu calități deosebite care este însă sistematic brutalizat de colegii săi și ignorat sau chiar amenințat de directorul școlii și de profesori.
Altor cititori parcursul lui Hillel li s-a părut destul de plauzibil, atâta timp cât în școlile publice sau private există uneori profesori care nu văd sau nu sunt dispuși să cultive diferența și potențialul pe care îl descoperă în rândul elevilor. De asemenea, cititorii cu experiență în domeniul educațional ne-au amintit de preocuparea contemporană pentru problema agresiunilor în forme variate din școli, mai ales de când fenomenul bullying-ului (atât de prezent și în prima parte a romanului) a luat amploare.
Unii dintre participanții de la Club au apreciat capacitatea lui Joel Dicker de e evoca, în culori vii, Coasta de Est a Americii care a traversat un boom economic în anii 80 și 90, prăbușindu-se apoi, așa cum se întâmplă și cu familia Goldman din Baltimore. Pe de altă parte, unii cititori au sesizat caracterul ușor telenovelistic al intrigii și comportamentele uneori de neînțeles ale personajelor (Hillel pare să îndure mult prea mult din partea agresorilor de la școală și își alege parcursul de carieră într-o manieră cel puțin bizară). Frumusețea desfășurării unei prietenii promițătoare și a unui viitor de succes este însă umbrită de sentimentul invidiei care duce, în cele din urmă personajele la pierzanie
O parte dintre cei care au parcurs CARTEA CLANULUI DIN BALTIMORE au făcut-o de fapt în această cheie mai degrabă tragică: o poveste despre felul în care invidia e capabilă să traverseze generații și să genereze comportamente distructive, chiar și în aparentele relații prospere de prietenie sau de familie: este sursa prăbușirii carierei lui Saul Goldman dar și elementul care amputează viitorul lui Woody și al lui Hillel.
Discutând despre slăbiciunile dramatice de caracter, despre felul în care ne modelează școala, despre greșelile părinților și sentimentele de inadecvare ale copiilor, despre pariul riscant al reprezentărilor personale nenegociabile am încheiat o nouă ediție a Clubului de Lectură. Ne revedem luna viitoare!
