Tatuaj pe glezna stângă
Pe doamna Carmen Gheorghe, conferențiar la Universitatea Transilvania Brașov o știam, măcar din vedere, din librărie – o prezență pe care nu o puteai trece cu vederea, care cu siguranță ieșea în evidență, prin preferințele de lectură alese și prin vestimentația cel puțin deosebită, toate întregind imaginea unei femei ambițioase, de succes, mereu implicată într-un […]
Joia dulce
Unii scriitori sunt cât se poate de autonomi când vine vorba de propriile lor creații: lucrarea trebuie să fie în primul rând pe placul lor, pentru ca ea să aibă o demnitate. Alți scriitori, dimpotrivă, sunt mai permeabili la feedback și acceptă, explicit sau nu, sugestii din partea criticilor și chiar a publicului în ceea […]
Pot merge si singur si alte povestiri de dragoste
Am căutat, zilele trecute, să îmi fac singur o surpriză, în spiritul colecției Cartea de pe Noptieră de care am mai vorbit: adică o carte care să mă cucerească repede, fără fason, fără introduceri politicoase, fără ceaiuri dansante tergiversante. Pe baza vechiului ritual ludic pe care îl mai practicasem din când în când, știam că, […]
Totul despre sex
La ediţia din noiembrie a Schimbului de Cărţi de la Braşov, care a avut loc în acelaşi spaţiu primitor al Ceainăriei Ceai Et caetera, abia aşteptam să văd ce recomandare de lectură voi mai primi, mai ales după ce, ultima dată, tocmai printr-un… schimb de cărţi fericit îl descoperisem pe Yasunari Kawabata şi Kyotoul postbelic, […]
Amoc. Obsedatul
Fără să fi citit celebrul roman (una dintre puţinele lucrări de dimensiuni ample ale lui Stefan Zweig), Suflete zbuciumate (se află însă pe lista mea de lecturi pe care sper să le desăvârşesc) m-am apropiat cu mare interes însă de proza sa scurtă, pentru care scriitorul austriac a fost atât de cunoscut şi atât de […]
Cheia Gaudi
Nu ştiu dacă e doar o nostalgie după copilărie, dar chiar şi acum, la vârsta (pretinsei) maturităţi cedez din când în când tentaţiei de a citi poveşti. Şi dacă uneori mă mulţumesc onest cu o răsfoire a unui tom zdravăn de basme culese de Ispirescu sau de Fraţii Grimm, alteori îmi îndrept atenţia mai pretenţios […]
Usor batea vantul spre Franta
Te poţi întreba la un moment dat: de ce este războiul atât de înfricoşător? Datorita ororilor pe care le provoacă: pierderi materiale şi dispariţii omeneşti premature? Datorita suferinţei pe care o însămânţează atât printre beligeranţi, cât şi printre noncombatanţi? Pentru faptul că e capabil să dea peste cap viaţa mai multor generaţii? Pentru că, în […]
Fahrenheit 451
Trei mari distopii literare ale secolului XX, 1984, Minunata lume nouă, Fahrneheit 451 au căutat să proiecteze marile ameninţări ale lumii contemporane: totalitarismul, dimensiunea malefică a tehnologiei, depersonalizarea. Deşi societăţile fictive proiectate în aceste romane par să fie animate de cele mai nobile şi mai umane intenţii: pacea eternă şi fericirea locuitorilor lor, ele ajung […]
Calatorii cu Charley
Pare greu de crezut că autorul care a reuşit să dăruiască literaturii americane câteva autentice, îndrăgite şi memorabile personaje-prototip, cât se poate de vii şi reprezentative pentru istoria şi geografia Americii (fie că vorbim de Marea Depresie sau de spiritul orăşelelor californiene) declara, undeva la începutul anilor 60 că avea senzaţia de înstrăinare faţă de […]
Impuscaturile vanatorului
Recunosc că am privit cu oarecare suspiciune volumul lui Rafael Chirbes: apărut în respectabila colecţie a Editurii Rao, Opere XX (care îi include, printre alţii pe Virginia Woolf, Andre Malraux, Hermann Hesse sau Albert Camus), romanul autorului spaniol are cam 120 de pagini iar prima ediţie în original a fost publicată în anii 90 (mă […]
Noua
Mi-am trăit cea mai mare parte a copilăriei în anii 90, aşa că nu am cum să mă uit altfel către acea perioadă decât cu nostalgie. Primele reclame luminoase, primele reclame la televizor, primele produse de import, disponibile în vitrine, gumele de mestecat cu surprize, interfon, televiziune prin cablu, telefoane cu fise, uniforme grosolane, mirosul […]
Poate astazi nu omor pe nimeni
Subiectul ciocnirilor interculturale este, fără îndoială, un subiect la modă. Abordat de ştiinţele umaniste, dar şi de literatură şi de film, e clar că potenţialul său de studiu, potenţialul său narativ este încă proaspăt şi deschis. Un potenţial exploatat mai degrabă în registrul dramatic şi tragic, în fond, putem să remarcăm faptul că multe dintre […]
