Paradoxal par să stea lucrurile, când vine vorba de minivacanţele care tocmai s-au terminat: deşi le  gândim adesea tocmai  ca prilejuri de relaxare şi de reculegere, ne trezim uneori că revenim din ele, la rutina obişnuită poate chiar mai obosiţi decât am plecat. Excursii, picnicuri, petreceri toate acestea, pe cât de plăcute şi de agreabile ar fi, pe atât de epuizante se dovedesc… în fond e vorba de distracţii, de activităţi a căror menire pare a fi tocmai să ne excite simţurile şi să ne atragă atenţia. Cum rămâne totuşi cu relaxarea autentică la care visăm adesea, cum rămâne cu practicile de pe urma cărora să ne simţim cu adevărat revigoraţi? Am aflat cate ceva despre toate acestea la evenimentul din aceasta dupa amiaza.

VINERI, 4.05, la Libraria St. O Iosif Brasov am primit vizita reprezentantilor MOKUSHO ZEN DOJO BRASOV care au organizat o Conferință Zen chiar la primul nivel al librăriei. A fost vorba de un eveniment inedit, fără precedent pentru noi, în cadrul căruia publicul a avut ocazia să trăiască zazenul, sub îndrumarea unui practicant cu experiență.


Îndrumătorul și vorbitorul s-a prezentat în fața publicului în hainele tradiționale ale călugărilor budiști, ale cărei mâneci largi sunt utile în sprijinirea mâinilor când practicantul zazenului stă în poziția Lotusului (poziția în care Buddha a primit iluminarea) și a invitat audiența să se descalțe și să se pregătească pentru zazen. Despre zen, vorbitorul a amintit că este un cuvânt mult prea popular  care a ajuns să fie folosit abuziv, cu referire la cărți, electronice, grădini sau muzică, deși înțelesul său este cât se poate de îngust și se referă la o anumită practică a posturii și respirației corecte, în care corpul și mintea sunt unificate și în care practicantul se concentrează asupra clipei prezente pe care o trăiește.  Îndrumătorul a făcut un scurt istoric al acestei practici, veche de 2600 de ani (și transmisă exact de la maeștri la discipoli) care a ajuns din China în Japonia iar în secolul XX chiar și în Europa, apoi a precizat faptul că, deși există o literatură destul de bogată în domeniu (inclusiv cărțile Editurii Herald la care s-a făcut referire pe parcursul discursului), zazenul este în fapt greu de prins conceptual, el trebuie mai degrabă experimentat, situându-se dincolo de orice filosofie, doctrină sau religie.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=VBObraynvxc[/youtube]

Zenul nu trebuie pus așadar în cuvinte, el trebuie practicat. Pentru a fi pilduitor în acest sens, îndrumătorul a invitat publicul la o sesiune de practică imediată. În primul rând, s-a prezentat poziția corectă pentru zazen (chiar numele practicii face trimitere de fapt la poziție – meditație stând jos): așezați,  într-o postură stabilă, cu bărbia retrasă (astfel încât să împingem cerul cu vârful capului și pământul cu genunchii), cu ochii deschiși, privirea la 45 de grade, cu palma stângă în palma dreaptă. Apoi îndrumătorul le-a sugerat practicanților să își elibereze mintea, lent, fără încordare, fără să încerce să își blocheze gândurile, pur și simplu concentrându-se pe clipa prezentă.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=45Dw6De-SNs[/youtube]

După acest exercițiu spiritual, îndrumătorul a intrat în dialog cu cei prezenți, a căutat să șubrezească o parte din prejudecățile populare, amintind  faptul că mulți din cei care practică zazenul sunt în fapt oameni obișnuiți (deci nu mistici sau obligatoriu călugări) și că a fi zen nu înseamnă a fi calm și a avea perspective pacifiste asupra lumii. A practica zazenul se referă strict la meditația în poziție așezată, așa cum a fost ea transmisă de sute de generații. Vorbitorul a subliniat și importanța de a avea un maestru care să te inițieze în această practică și, în acest sens,  i-a invitat pe toți cei prezenți la o sesiune de Sesshin (practică zazen colectivă) în zilele următoare la Brașov.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=dDU0YVZ59QY[/youtube]

Mulțumim Casei Mokusho Zen pentru experiența inedită pe care ne-au oferit-o și mai ales pentru clarificările în ceea ce privește zazenul: astfel că zenul nu pare deloc a fi ceva secret, ezoteric, nu e o metodă pentru întreținerea sănătății și nici o terapie în vederea rezolvării unor probleme, este pur și simplu o practică gratuită, o practică ce își dezvăluie beneficiile individual, doar pe măsură ce este experimentată.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *