Ultima săptămână din ianuarie, a primei luni din 2013 a adus parcă aerul proaspăt al iernii și pe Strada Mureșenilor nr 14 din Brașov, în cadrul evenimentului pe care îl găzduim deja de un an de zile, un eveniment de care ne bucurăm pentru faptul că adună tot mai mulți curioși… la Librăria Șt.O.Iosif am putut spune, în această după-amiază: aici toți ne… întâlnim, cel puțin cei pasionați de lectură.

VINERI, 25.01.2013, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am discutat, în cadrul unei noi ediții a Clubului de Lectură, despre romanul AICI NE DESPĂRȚIM (Editura Litera, 2012), de Jonathan Trooper într-o companie mai numeroasă poate ca oricând (semne bune anul are!).


ANA ONIȚĂ a deschis discuțiile, sugerând, pentru sporirea familiarității între cei prezenți, ca fiecare dintre participanți să se prezinte de această dată- am aflat, cu încântare, că lectura aduce alături librari, avocați, profesori, chimiști, purtători de cuvânt și chiar agenți de pază, de toate vârstele și chiar din mai multe orașe. Despre cartea supusă atenției, Ana Oniță a mărturisit că a fost cucerită de poveste, mai ales pentru că îi plac cronicile de familie. Volumul lui Trooper a evocat cu umor scene din intimitatea unei familii evreiești iar plăcerea lecturii a fost sporită și de dorința vorbitoarei de a trăi într-o familie mare.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=L0dJf238bVw&feature=youtu.be[/youtube]

Am vorbit la rândul meu despre plăcerea cu care am parcurs cartea lui Trooper, o carte care chiar dacă pare pe alocuri licențioasă (mai ales prin cantitatea de aluzii sexuale pe care le livrează),  cuprinde totuși o poveste vie, o poveste care provoacă pe cititor să reflecteze pe marginea ideii de maturizare: surprinși între polul consecvenței, al responsabilității și polul flexibilității, adaptabilității, personajele din romanul lui Trooper nu  găseasc însă formula ideală, definitorie pentru ceea ce am putea aprecia facil drept un comportament matur, adult autentic.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=tYu7lZBxpr8&feature=youtu.be[/youtube]

Doamna ANGHELESCU a căutat să mă contrazică, să sugereze că Aici ne despărțim nu este o carte licențioasă, ci mai degrabă una care te face mai înțelept, tocmai prin felul în care personajele sunt puse să se confrunte și să găasească soluții la situații încâlcite și , pe de altă parte, o carte care te înseninează, care te binedispune prin stilul pe care îl abordează autorul. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, doamna Anghelescu a citit câteva fragmente din roman.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Yim2LXHrwdE&feature=youtu.be[/youtube]

Pentru LIVIA NILESCU, cea care s-a caracterizat drept o cititoare mai conservatoare, cartea lui Trooper i s-a părut un model de poveste aproape înscenată, prin caracterul ei dialogal. Totuși, în ciuda umorului și a ironiei pe care Livia Nilescu le-a recunoscut, volumul lui Trooper s-a dovedit totuși o experiență de lectură nu foarte interesantă și nu prea memorabilă, mai ales datorită caracterului ei comercial, arhitecturii vandabile pe care o îmbracă.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=JSgrdr3Qxsc&feature=youtu.be[/youtube]

VIRGIL BORCAN a observat faptul că publicul român se dovedește adesea de o pudibonderie exagerată. Adevărata vulgaritate, așa cum a sugerat vorbitorul ține mai degrabă de psihologie, în vreme ce cuvintele, fie ele deranjante pentru diverse urechi, cuvinte care circulă în vocabular care ajung să fie folosite în diverse scopuri în operele literare ar trebui să fie incluse fără probleme în dicționarele explicative (așa cum se întâmplă în spațiul francofon). Despre cartea lui Trooper, Virgil Borcan a apreciat că este densă într-un cinism de bună calitate și că ridică întrebări interesante vis-a-vis de alegerile pe care le facem ca adulti.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=5mSDnH-zGPo&feature=youtu.be[/youtube]

ROXANA CÂRCEAG a adus în discuție următorul paradox: în ciuda faptului că o carte te poate prinde fără să o mai lași din mână, ea nu se dovedește neapărat bună… dezlegarea acestui paradox ține mai degrabă de construcția cărții și de trucurile naratorului, de felul în care reușește să mânuiască o rețetă de succes. Per ansamblu, Roxanei i-a plăcut cartea, mai ales că debutează cu o scenă care dă tonul poveștii (pregătind așadar devreme așteptările cititorului în ceea ce privește atmosfera și stilul), în ciuda faptului că finalul i s-a părut cam telenovelistic, rezolvând mult prea ușor conflicte întinse pe mai bine de 300 de pagini.

DANA ANGHELESCU a privit cartea lui Trooper ca pe un  scenariu de film (de reținut este că povestea este deja în curs de ecranizare), atâta timp cât a sesizat un potențial cinematografic consistent în nenumăratele situații comice duse la extrem de scriitor. Dana Anghelescu a apreciat de asemenea faptul că această alegere de lectură la Club a mai redus din prețiozitatea șirului de alegeri din lunile precedente.

Pentru ȘTEFANIA SUCIU, romanul Aici ne despărțim s-a dovedit o carte ușoară, o carte care, chiar dacă nu ar fi de recitit, reușește să atingă și câteva mici subtilități specifice familiilor evreiești.

HORIA NILESCU și-a imaginat romanul lui Jonathan Trooper drept o rețetă ideală pentru un actor: ușor de parcurs și foarte concisă în ceea ce privește spiritul pe care ar trebui să îl transmită personajele. De asemenea, dincolo de umorul sexual care nu l-a încântat prea mult, Horia a descoperit cu interes tradiția iudaică a shivei.

AUGUSTA CIOLAN a reușit să empatizeze cu personajele din roman, să împărtășească acel sentiment general referitor la faptul că toți trecem, la un moment dat prin situații dificile în familie de care nu putem să fugim. De asemenea, Augusta a apreciat faptul că personajele reușesc să găsească o salvare (sau măcar un mod suportabil de a depăși crizele) în umor, în autoironie.

ADRIAN LEPUS a sugerat că povestea lui Trooper nu trebuie neapărat analizată în detaliu, apelând la o comparație… gastronomică: Aici ne despărțim nu e neapărat ca un pahar de vin pe care îl desfășori lent pe papilele gustative și îl apreciezi în amănunt, ci mai degrabă ca o cutie de Cola rece pe care o bei cu nesaț dintr-o dată.

A fost o după-amiază cu multe discuții, multe opinii, mulți vorbitori… o după-amiază în care ne-am simțit realmente în familie… într-o familie ceva mai echilibrată decât în romanul lui Jonathan Trooper.

Volumul AICI NE DESPĂRȚIM (Editura Litera, 2012) e disponibil și pe www.libris.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *