Probabil nu sunt foarte frecvente situațiile în care câștigătorii Premiului Nobel stârnesc rețineri editorilor, în a le asigura vizibilitatea și publicarea pe piața de carte, chiar și după obținerea acestei înalte și râvnite distincții culturale.
Este însă cazul lui Knut Hamsun, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori norvegieni, apreciat drept unul din părinții modernismului în literatură, prin exersarea tehnicilor monologului interior și al fluxului conștiinței în construcția prozelor sale. În ciuda contribuțiilor sale culturale și în ciuda faptului că a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1920, simpatiile pronaziste ale lui Hamsun, transparente în unele din creațiile pe care le-a semnat au aruncat un con de umbră asupra popularității și accesibilității sale publicului larg chiar și până în zilele noastre: astăzi, dintre lucrările lui Hamsun, romanul Foamea (poate cea mai cunoscută proză a sa) a apărut într-o ediție limitată, în cadrul Colecției Cotidianul și de abia în 2014, Editura Humanitas a decis publicarea a două dintre microromanele semnate de Knut Hamsun în colecția Raftul Denisei. Am considerat această inițiativă un eveniment literar și tocmai de aceea am decis să alegem acest volum drept bază de discuții pentru ediția din luna august a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov.
Pan și Victoria sunt două povești de dragoste tragice, pline însă de sensibilitate, în care Hamsun valorifică trăsăturile evocatoare ale prozei de secol XIX, cu fraze îngrijite, elaborate, șlefuite pentru a atinge efecte poetice dublându-le însă cu intensitatea psihologică a tatonărilor și confruntărilor tăcute între personajele sale, aflate în raporturi amoroase tensionate până la final.
Pan spune povestea locotenentului Thomas Glahn, un tânăr puțin trecut de 30 de ani care alege să se retragă într-o cabană din ținuturile nordice și să trăiască satisfacțiile traiului simplu, al bucuriilor contemplative și al libertății oferite de cadrul natural. Savurând zilele lungi, aerul curat, vânătoare, parfumul rădăcinilor și frunzișului care îi dau impresia că asistă la un spectacol din altă lume, Glahn nu se desprinde însă complet de civilizație, mai ales după ce o întâlnește pe Edvarda, tânăra cu spirit romantic și fantezie bogată din comunitatea apropiată cabanei. Cei doi par să se simpatizeze încă de la început, însă evoluția relației lor e departe de a fi lină: Edvarda pare să fie capricioasă și schimbătoare iar interesul ei pentru sexul opus pare să fie neutralizat de momentul cuceririi, în vreme ce Glahn este la rândul său, orgolios și aspru iar manierele sale sunt tocite și probabilitatea de a face gafe în societate este mare, spre dezamăgirea Edvardei. În ciuda faptului că între ei persistă o tensiune amoroasă evidentă, personajele sunt incapabile să-și depășească nesiguranța, să își ierte scăpările, în ciuda profunzimii sentimentale durabile care pare să îi marcheze chiar și peste ani. Victoria este o poveste care mi-a amintit prin drama sentimentală pe care o înfățișează dar și prin construcție, prin felul în care demască aparențe atent construite , de Dama cu Camelii a lui Alexandre Dumas Fiul. Johannes Moller, fiul unui morar modest din Norvegia secolului XIX o întâlnește pe Victoria, fata unui castelan bogat din ținut. Cei doi se îndrăgostesc și trăiesc o iubire pătimașă la vârsta adolescenței care nu are șanse de reușită, datorită diferențelor prea mari de condiție socială. Peste puțin timp, devenind un scriitor cunoscut și chiar un erou al comunității, după ce salvează o fată de la înec, Johannes speră în sinea lui la o reluare a legăturii cu Victoria care însă se pregătește, fără prea mare tragere de inimă, de căsătoria cu un ofițer. Prinși în relații surogat, neînsuflețite de fiorul amorului, Johannes și Victoria își consumă ultimele ceasuri înainte de marele angajament, în întâlniri stângace, chinuitoare în care nici unul dintre ei nu e capabil să facă pasul decisiv. Destinele lor alunecă apoi pe o pantă ireversibilă însă dezvăluirile de la final întorc percepția cititorului asupra poveștii, amplificându-i dramatismul.
În ciuda faptului că sunt proiectate într-un cadrul idilic, fermecător, cele două romane ale lui Hamsun explorează adâncimi triste, impactul tragic și tulburător pe care îl poate avea dragostea asupra oamenilor. În Pan este vorba mai degrabă despre felul în care desincronizarea emoțională și orgoliul ajung să îi paralizeze pe înamorați și să le falimenteze șansele proiectului amoros, în vreme ce Victoria surprinde felul în care o iubire reciprocă ajunge să fie sufocată de presiunea socială și chiar de virtuți nobile precum loialitatea și datoria. Cele mai frumoase pagini, în afara celor care evocă splendidele cadre naturale ale ținutului norvegian sunt cele în care Hamsun surprinde confruntarea dintre protagoniștii amorezați, confruntări care dezvăluie în gesturi și conversații banale, puterea și tragedia poverilor emoționale neîmpărtășite.
Va asteptam sa va impartasiti impresiile de lectura pe marginea roamanelor lui Knut Hamsun, la o noua editie a Clubului de Lectura de la Libraria St O Iosif care va avea loc VINERI, 29.08.2014, incepand cu ora 18!
PAN. VICTORIA – Knut Hamsun – Editura Humanitas, 2014
Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.
