Librăria Șt. O Iosif a fost gazda unei lansări – dezbatere, ce a avut în centru ultimul roman al scriitorului Bogdan Suceavă, Republica apărut la editura Polirom. Cartea a fost prezentată de conf. dr. Adrian Lăcătuș, decanul Facultății de Litere, lect. dr. Georgeta Moarcăs, Maria Ghiurțu și Laurențiu-Ciprian Tudor, poet și sociolog, într-o discuție moderată de Augusta Oniță, Director Libris Brașov.
Bogdan Suceavă (n. 1969), profesor de matematică la State University, Fullerton se declară interesat de “cartografierea momentelor de trasformare, de schimbare din viața românilor”, prin urmare, dacă în romanul Venea din timpul diez (2004, roman tradus în maghiară, bulgară, engleză, franceză și cehă), acțiunea este plasată în România anilor ‘90, așa-numita perioadă de “tranziție”, în Republica autorul aduce în atenția cititorilor un alt moment important din punct de vedere istoric , dar mai puțin cunoscut publicului larg, Republica de la Ploiești. Reconstituirea literară are la bază o varietate de surse de la nuvelele lui Caragiale, până la memoriile lui Al. Candiano-Popescu.
Conf. dr. Adrian Lăcătuș a deschis discuția remarcând faptul că Republica este o carte surprinzătoare scrisă într-o manieră de o mare virtuozitate, autorul jucându-se cu formulele literare în raport cu tema cărții, romanul fiind “un omagiu adus de un scriitor contemporan unui mare maestru – I. L. Caragiale.”
Lect. dr. Gergeta Moarcăs a vorbit despre contemporaneitatea pe care o regăsim în romanul lui Bogdan Suceavă, contemporaneitate ce reiese din observația foarte fină pe care autorul o are față de comportamentul personajelor, față de felul în care acestea înțeleg ideile politice.
Pornind de la idea contemporaneității romanului, poetul Laurențiu-Ciprian Tudor aduce în discuție operele unei alte scriitoare ce s-a ocupat cu descrierea secolului XIX din spațiul românesc – Ioana Pârvulescu, care prin operele sale ( În intimitatea secolului 19, În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale și Lumea ca ziar. A patra putere Caragiale) emite ipoteza conform căreia, nu Caragiale este cel care a făcut o poza lumii românești, ci el a creat aceasta , ipoteză cu care acesta nu este de acord, considerând că lumea lui Caragiale este de fapt lumea noastră, căci se pot găsi similarități între situația prezentată în roman și alegerile de pe 11 decembrie din acest an.
Maria Ghiurțu remarcă felul în care Bogdan Suceavă își abordează personajele, “cu mai multă simpatie decât o face Caragiale.” Aceasta face referire la câteva teme pe care le întâlnim în roman bovarism colectiv, conspiraționism, aducând în atenția publicului prezent și una din caracteristicile definitorii ale personajului Iancu Caragiali, așa cum reiese aceasta din roman, și anume “refuzul de a-și asuma răspunderea”.
Ultima intervenție a fost cea a autorului, care a început prin a mulțumi Libris Brașov pentru tot sprijinul acordat de-a lungul timpului. Bogdan Suceavă a vorbit despre ideea de la care a pornit scrierea acestui roman oferind publicului mai multe detalii de factură istorică ce stau în spatele ficțiunii romanului. Scriitorul declară că momentul 1870 este foarte important pentru opera lui Caragiale, care șcepe după acest eveniment “să scrie comedie folosindu-se de materialul politic.” În ceea ce privește felul în care noi, românii suntem obișnuiți să glumim despre clasa politică, Bogdan Suceavă declară: “De vină e Caragiale, de la el am învățat să privim lumea în felul acesta!”
Augusta Oniță, director Libris Brașov a încheiat seara mulțumind cititorilor brașoveni pentru prezența lor, invintându-i să participe la in întâlnirile literare organizate în Salonul Șt. O. Iosif și în anul ce va urma.
Articol realizat de Iuliana Răducan.
