Începutul călduros de primăvară a adus cu sine discuții pline de anecdotic și umor la evenimentul lunar care subliniază dimensiunea socială a lecturii de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov. La ediția din luna februarie a Clubului de Lectură am discutat despre un roman cu aer de primăvară: tonic și plăcut care a antrenat dialoguri savuroase pe teme variate -de la tipul de literatură pe care îl citim astăzi, la elementele care conturează portretul generațiilor contemporane.
VINERI, 3.03.2017, în Salonul Șt.O.Iosif Brașov cititorii s-au reunit la întâlnirea lunară la care schimbăm impresii pe marginea cărților propuse spre a fi discutate. De această dată am discutat despre lucrarea prozatoarei franceze, Anna Gavalda, anume O VIAȚĂ MAI BUNĂ (Editura Polirom, 2016).
Am deschis evenimentul amintind faptul că, deși nu am citit niciun alt roman semnat de Anna Gavalda, O viață mai bună s-a dovedit a fi o experiență surprinzătoare și plăcută, o poveste care nu devine asimilabila chick-lit-ului, o poveste care, prin lipsa de excese, prin echivocul finalului, prin tonul ironic și autoironic al protagoniștilor reușește să ofere pilde de umanitate, pilde despre schimbările posibile pe care ni le dorim în viețile noastre confortabile și totuși nesatisfăcătoare.
Alți cititori au remarcat caracterul neverosimil al celor două povești care reunesc contraste mult prea greu de tranșat printr-o serie de decizii pripite și neașteptate. Cu toate că mai mulți participanți au fost neîncrezători la începutul lecturii, pe parcurs, pe măsură ce Anna Gavalda a inserat detalii inspirate precum redescoperirea Parisului în căutarea unui necunoscut sau mesajul de despărțire original al lui Yann din partea a doua a cărții, starea de spirit de la finalul poveștii s-a păstrat tonică în cele din urmă.
Unii cititori au căutat să dezlege misterul îndemnului lui Jean Baptiste, de la finalul primei părți a romanului, în cheie naivă sau amoroasă. Alți cititori au fost de părere că Anna Gavalda a încercat mai degrabă un exercițiu de stil în acest volum, o încercare de a se adresa generațiilor tinere printr-o poveste recognoscibilă redactată într-o manieră care iese din canoanele literaturii înalte și poposește în abordarile mai populare din sfera bloggingului și a comunicării virtuale.
Lect univ dr Virgil Borcan a semnalat cateva probleme de traducere dar a remarcat și subtilitățile autoarei în alegerea numelor personajelor (Jean Baptiste trimite la Ioan Botezătorul iar Yann reflectă încăpățânarea bretonă).
Am discutat și despre profilul generațiilor de tineri, despre vulnerabilitatea și neputința lor de a face alegeri radicale schimbătoare de viață, fără factori externi, despre plictiseala existențială, despre lipsa disponibilității de a căuta profunzimi în lectură și nevoia de a evada și de a găsi satisfacții în proiecții naive (fapt care explică, într-o anumită măsură, succesul literaturii așa zise de consum). În compania ceaiurilor calde și a discuțiilor relaxate am încheiat o nouă ediție a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov.
Ne revedem în luna aprilie!
Articol realizat de Sever Gulea.
