Lumea a fost și este în continuă schimbare, iar 2024 este, încă, un an în care drepturile fundamentale ale femeilor sunt contestate și opresate în aproape toate colțurile lumii.
Ne oprim întâi, foarte pe scurt, asupra câtorva dintre instanțele în care drepturile femeilor au fost atacate în acest an, iar apoi vom veni cu o listă de lectură cu ajutorul căreia ne propunem să încercăm să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
Între 2019 și 2022, aproape 40% dintre țări – în care trăiesc peste un miliard de femei și fete – măsurile luate pentru egalitatea de șanse au stagnat sau au regresat. Națiunile Unite avertizează că, dacă aceste tendințe continuă, inegalitatea de gen ar putea fi mai gravă în 2030 decât în 2015, din cauza conflictelor armate, schimbărilor climatice rapide, campaniilor anti-gen și amenințărilor la adresa democrației. Femeile se confruntă cu restricții severe, de la violența domestică (care a crescut alarmant în pandemie), până la interzicerea drepturilor de întrerupere a sarcinii (chiar și în cazul în care viața mamei este în pericol) în Polonia și SUA și impunerea *apartheidului de gen în Afganistan sub regimul taliban.
În Coreea de Sud s-a propus, ca soluție pentru a rezolva îngrijorătoarea problemă a natalității în declin, o lege prin care fetele să fie înscrise la școală mai devreme cu un an, în speranța de a face mai atrăgător sexul opus prin diferența de vârstă. Propunerea a fost contestată și neacceptată, însă, este important de observat că aceasta a trecut de zeci de perechi de ochi și a ajuns pe masa parlamentarilor de la Seul.
În Irak s-a propus o lege prin care vârsta legală pentru căsătorie să fie de 9 ani. Activiștii irakieni sunt de părere că această lege ar legaliza abuzul de minori, asta pe lângă faptul că drepturile femeii ar fi „erodate” spune The Guardian. Propunerea, prezentată în fața parlamentului irakian, ar oferi autorităților religioase putere de decizie asupra femeilor, legat de căsătorie, divorț și îngrijirea copiilor.
Cu toate că Irakul a interzis prin lege, încă din anii ‘50, căsătoriile între persoane sub 18 ani, un studiu Unicef arată că, deja, 28% din fetele din Irak s-au căsătorit înainte de a împlini vârsta legală.
În Arabia Saudită femeile nu pot lua decizii importante din punct de vedere legal, precum căsnicia, fără permisiunea unui tutore de sex masculin.
În Statele Unite, declarațiile nou alesului președinte Trump, care promite să „protejeze” femeile, echivalează – explică Arwa Mahdawi, jurnalistă și scriitoare britanică, cunoscută pentru comentariile sale sociale și politice incisive – de fapt, cu dorința de a le controla, mai ales în privința accesului la sănătate reproductivă și independență financiară. Mahdawi argumentează că retorica conservatoare actuală ar putea duce la regresul progreselor obținute de americance în ultimele decenii, amintind de faptul că acestea se bucură de posibilitatea de a li se acorda credite de către bănci, fără acordul unui bărbat, doar din anul 1974.
În același timp, este dovedit că respectarea drepturilor femeilor și promovarea egalității de șanse stimulează dezvoltarea economică și socială, sporind participarea activă a femeilor în economie și politică. De exemplu, un raport al Băncii Mondiale evidențiază că țările care promovează egalitatea de gen au rate mai mari de creștere economică, datorită valorificării complete a talentului și potențialului din întreaga populație.
Ce putem face? Putem alege să ne educăm, să urmărim critic știri din surse verificate și să citim cărți, de ficțiune și non-ficțiune. Educarea și informarea sunt un proces continuu, însă abordând acest scop metodic și din mai multe unghiuri vom putea dezvolta o perspectivă mai amplă și mai profundă asupra lumii.
Lectura poate fi una dintre cele mai inspirate metode de a înțelege trecutul și una intre cele mai eficiente metode de a înțelege prezentul, care, de cele mai multe ori, poate deveni o fereastră către viitor.
Lăsăm aici lista de lectură promisă, prin care încercăm să câștigăm cât mai multe perspective, să descoperim și să înțelegem lumea, mai ales în aceste vremuri tulburi.
Povestea slujitoarei / The Handmaid’s Tale de Margaret Atwood
Romanul fenomen Povestea slujitoarei este un avertisment cutremurător despre ce se poate întâmpla atunci când drepturile femeilor sunt suprimate, explorând teme actuale precum controlul asupra corpului, inegalitatea de gen și pericolele extremismului.
Romanul urmărește povestea lui Offred, o femeie forțată să devină slujitoare într-un regim totalitar teocratic, unde drepturile și identitatea îi sunt anulate, luptând să-și păstreze umanitatea și speranța.
Într-o lume în care discuțiile despre egalitatea de șanse sunt mai importante ca niciodată, romanul dezvăluie cât de fragil poate fi progresul, îndemnând cititorii să reflecteze asupra importanței libertății și demnității umane.
Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat de Jacqueline Harpman
Romanul spune o poveste postapocaliptică emoționantă, ce explorează prietenia dintre femei și esența umanității, prin ochii unei tinere care nu a cunoscut altceva decât captivitatea și singurătatea.
Într-un univers al suferinței și izolării, tinerețea și curiozitatea unei fete fără trecut devin motorul unei călătorii sfâșietoare către descoperirea lumii și a propriei identități.
Copiii de pe Volga de Guzel Iahina
Deși nu este o distopie, romanul urmărește viața unei femei pe fundalul Rusiei de dinainte de al Doilea Război Mondial, portretizând rolurile rigide de gen și felul în care personajul feminin se luptă pentru o identitate proprie într-un context restrictiv.
Citind Lolita in Teheran / Reading Lolita in Tehran de Azar Nafisi
În Teheranul cufundat în teroarea regimului islamic, Nafisi reunește în sufrageria sa șapte studente, creând un refugiu unde literatura occidentală devine o formă de rezistență și libertate. Între poveștile personale tulburătoare ale femeilor din Iranul revoluționar și destinele personajelor din romanele clasice, se țese o celebrare a puterii literaturii de a oferi speranță și curaj.
Ce vrem noi, femeile? de Isabel Allende
Într-o carte plină de umor și sensibilitate, Isabel Allende revizitează legătura sa cu feminismul și cu condiția de femeie, oferindu-ne o pledoarie pentru viața trăită cu intensitate și autenticitate.
Allende descrie tradițiile opresive și practicile violente, adesea profund înrădăcinate în cultura și religia unor regiuni, care contribuie la menținerea unui sistem de subjugare a femeilor, limitându-le drepturile și libertățile. Cartea pune accent pe faptul că multe dintre aceste tradiții sunt perpetuate de-a lungul generațiilor și subliniază nevoia de schimbare și de solidaritate între femei pentru a înfrunta aceste realități opresive.
Cu fiecare pagină, Allende ne învață că, dincolo de vârstă, dragostea și libertatea sunt forțe care pot transforma nu doar viețile noastre, ci și puterea însăși, iar lupta femeilor pentru eliberare rămâne esențială.
În Doppelganger, Naomi Klein analizează modul în care dreapta politică preia și distorsionează idei din discursul stângist, inclusiv teme legate de feminism, transformându-le într-o versiune deformată a luptei pentru drepturile femeilor. Ea arată cum acest fenomen de „dublare” a identității politice face ca mișcările feministe să fie reduse la niște imagini distorsionate, care nu mai reflectă adevăratul lor scop de emancipare și egalitate. Astfel, scriitoarea subliniază, printr-o analiză profundă, cum femeile și mișcările feministe sunt prizonierii unui joc politic în care adevărul este mereu pus sub semnul întrebării, în care solidaritatea autentică devine esențială pentru a înfrunta provocările contemporane.
În Camera, Jack, un băiețel de cinci ani, trăiește într-un univers limitat la o cameră în care s-a născut și crescut alături de mama sa. Pentru el, acest spațiu este tot ce știe și îl consideră un loc sigur, în timp ce pentru mama lui, Camera este o închisoare din care trebuie să scape. Cu o hotărâre și curaj incredibile, ea încearcă să își elibereze fiul și să găsească o cale de a ieși din acest coșmar. Această poveste, inspirată de un caz real din Austria, este o relatare emoționantă despre supraviețuire și despre legătura puternică dintre mamă și fiu în fața imposibilului.
Romanul atinge teme de patriarhie și abuz, fiind o poveste despre reziliența feminină și despre cum personajul principal găsește puterea de a scăpa din captivitate.
Femeia Nisipurilor de Kobo Abe
În acest roman, Niki Jumpei, un profesor și entomolog amator, descoperă un sat izolat, unde locuitorii trăiesc în gropi săpate în nisip. Aici, el este capturat de o văduvă și forțat să îndepărteze continuu nisipul care amenință să îngroape întreaga comunitate. Printr-o poveste care explorează revolta, înfrângerea și resemnarea unui om pus într-o situație extremă, Abe realizează o analiză profundă a comportamentului uman în condiții limită. Considerat un roman alegoric și una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii japoneze postbelice, romanul oferă o reflecție complexă asupra naturii libertății și a condiției umane.
Reinterpretare a mitului lui Circe, în care autoarea dezvoltă tema puterii feminine. Circe este o vrăjitoare ostracizată de zei și, deși este singură, își găsește puterea și identitatea proprii, sfidând constrângerile impuse de societatea divină și patriarhală.
Povestea Evei Luna este o narațiune puternică despre o tânără care înfruntă opresiunea și violența într-o societate machistă. Romanul este plin de personaje feminine complexe și vorbește despre rolul povestirii în supraviețuirea emoțională și în emancipare.
Și munții au ecou de Khaled Hosseini
Deși nu este exclusiv despre opresiunea femeilor, romanul explorează efectele unei societăți patriarhale asupra vieților femeilor. Cartea urmărește mai multe generații și prezintă legăturile dintre familie, sacrificiu și lupta pentru identitate.
Femeia de la fereastră de A.J. Finn
Deși este un thriller psihologic, romanul explorează izolarea feminină și traumele care pot fi rezultatul relațiilor abuzive. Este o poveste despre o femeie care se confruntă cu demonii trecutului său, într-un context de patriarhie și abuz psihologic.
Te invităm să descoperi multe alte titluri pe care le avem și noi pe listele de lectură în colecția dedicată acestui articol, dând click aici.
2024 rămâne un an în care drepturile fundamentale ale femeilor continuă să fie puse sub semnul întrebării și contestate în întreaga lume. De la restricțiile impuse în regimurile autoritare până la lupta pentru egalitatea de gen în societățile mai dezvoltate, femeile sunt încă nevoite să facă față unor provocări semnificative. Aceste realități ne obligă să privim mai atent la dinamica socială și politică globală, pentru a înțelege contextul în care aceste bătălii se dau.
Teama care se răspândește printre femeile din întreaga lume este aceea că generațiile viitoare s-ar putea bucura de chiar mai puțină libertate decât cele ale bunicilor noastre, o preocupare care reflectă reculul drepturilor și libertăților câștigate cu greu. Lecturile pe care le propunem reprezintă o invitație de a reflecta asupra modului în care percepem lumea și cum putem contribui la schimbarea acestei realități. Fiecare carte din lista noastră adaugă o piesă esențială la puzzle-ul înțelegerii lumii în care trăim și a provocărilor cu care se confruntă femeile în lupta lor pentru drepturi și libertate.
*apartheidului de gen » segregarea sistematică și discriminarea extremă împotriva femeilor pe baza genului lor. În acest context, se referă la măsurile opresive impuse de regimul taliban din Afganistan, care le interzic femeilor și fetelor să acceseze educația secundară, multe locuri de muncă plătite și chiar libertatea de a-și arăta chipul sau de a vorbi în public, limitându-le accesul la drepturi fundamentale și viața publică.
Surse:
https://www.theguardian.com/
https://press.un.org/
Banca Mondială, raportul „Women, Business and the Law” (2023).
Articol realizat de Roxana Molocea pentru libris.ro.
„Cărțile m-au urmărit, uneori mai timid, alteori mai hotărât, întreaga viață. Începând cu povestirile lui Ion Creangă citite de tatăl meu (cu savurosul și autenticul său accent), continuând cu nopțile nedormite, luminate de magia lecturii din liceu, până la bazele teoretice acumulate în cadrul Facultății de Litere și apoi la descoperirea rotițelor din spatele industriei odată ce am devenit parte din echipa Libris, viața m-a împins, spre norocul meu, din ce în ce mai aproape de lumea cărților.
Lectura este, pentru mine, un exercițiu continuu de empatie. Nu vom cunoaște niciodată cu adevărat și în profunzime viața altei persoane. Fiindcă ne lipsește această capacitate, avem nevoie de resurse, de exercițiu. În acest sens, lectura este esențială. Trebuie să citim, să avem contact cu poveștile de viață a zeci, sute de alți oameni, povești mai mult sau mai puțin codate, ca măcar să începem să înțelegem noi și noi perspective, care să ne ajute să fim mai înțelegători, mai toleranți, mai buni, mai umani.”
Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.
