Secolul pe care îl traversăm a adus și va aduce încă schimbări radicale în ceea ce privește profesiile. De zeci de ani se vorbește deja despre alienarea la locul de muncă, despre bullshit jobs (slujbe care nu aduc satisfacție profesională și implică permutări minore într-un lanț de producție extins), despre impactul sărac al activității lor resimțit de angajați care atrage după sine sentimentul lipsei de sens. În acest context, meseriile simple (amenințate totuși de AI), în care angajatul are control și impact asupra produsului finit al activității sale au proiectat repere de interes în creștere. În ultimii ani și-a făcut loc o nișă în industria jocurilor video, anume cea a simulatoarelor de meserii. Astfel, diverși producători au conceput jocuri care ne imersează în universul diferitelor activități profesionale. Astăzi, grație mediului virtual, avem ocazia să experimentăm cum e să fii vameș, șofer de autobuz, fermier, mecanic de tren, paramedic pe ambulanță sau chiar autopsier. De cele mai multe ori e vorba de producții limitate în buget, dar care aproximează convingător în spirit rutinele migăloase sau surprinzătoare ale unor ocupații esențiale, în care impactul asupra scopului profesional e cât se poate de palpabil. Fiecare asemenea profesie, dincolo de mizele ei pragmatice, ascunde amănunte interesante ale rutinelor, mici secrete și dau acea satisfacție a rezultatului împlinit printr-o contribuție personală. Romanul ales spre discuții pentru luna august la Clubul de Lectură Bibliofeel al Librăriei Șt.O.Iosif aduce, prin mijloace narative, un asemenea gen de experiență, de simulator profesional.
Ruth Kvarnstrom-Jones este o scriitoare de origine britanică, stabilită la Stockholm care are în desfășurare o trilogie dedicată capitalei Suediei, dintre care două volume au fost deja publicate și recompensate cu premii. Primul volum a fost tradus și în limba română, la Editura Humanitas Fiction. „Fenomenalele femei de la Grand Hotel” e o poveste generoasă, întinsă pe 500 de pagini, care integrează deopotrivă reperele unui bildungsroman, roman de epocă, dar aduce și un omagiu mișcărilor de emancipare feminină (aspect decelat încă din titlu).
Din punct de vedere al plasării în epocă, povestea se desfășoară la începutul secolului al XX-lea, în deceniul premergător Primului Război Mondial. Suntem așadar la final de La Belle Epoque, perioada care a condus Europa spre un vârf de prosperitate și avans tehnologic, perioada în care capitalele europene strălucesc. În nordul continentului Suedia și Norvegia alcătuiesc încă o Uniune sub dominație regală suedeză. Stockholm este un oraș cu reputație pentru marile familii europene, iar Grand Hotel e o perlă a capitalei, nu doar pentru standardele de servicii pe care le oferă oaspeților, ci și pentru că aici încep dineurile pentru decernarea Premiilor Nobel. De fapt, acesta este și intervalul ales de Jones pentru a-și proiecta povestea: de la primul an de decernare a Nobelului, anume 1901 și până în 1909, atunci când Selma Lagerlof a devenit prima femeie recompensată astfel. Scriitoarea de origine britanică ne face părtași la istoria reconstruită ficțional a acestui hotel într-o perioadă de ascensiune, proiectându-l ca un laborator în care se articulează tensiunile ideologiei patriarhale în raport cu emanciparea feminină care va duce în cele din urmă la adoptarea votului universal (la Grand Hotel a avut loc în 1921 un ultim dineu al sufragetelor chiar înainte ca dreptul de a vota să revină și femeilor).
După renovări costisitoare și randament scăzut care riscă să ducă hotelul în faliment, în 1901 Consiliul de Administrație al hotelului decide să o recruteze în poziția de director pe Wilhelmina Skogh, o femeie de afaceri atipică în epocă, dar cu multă experiență în industria hotelieră și cu rezultate ireproșabile. Mișcarea consiliului are rațiuni pur economice, dar e interesant totuși că Wilhelmina beneficiază de încredere pentru o poziție atât de înaltă. Odată ajunsă la Grand Hotel, Skogh își ia activitatea foarte în serios și propune o serie de inițiative îndrăznețe. Gândirea ei este mereu prospectivă, expansivă și, implicit, pretențiile financiare adresate consiliului sunt pe măsură. O femeie aprigă și curajoasă, Wilhelmina nu se teme să iasă din tipare, să verifice standardele de lucru ale angajaților la cel mai mic detaliu și, mai ales, să introducă și să promoveze femeile în poziții cheie, care fuseseră până atunci sub monopol masculin. În scenă intră așadar opt femei diferite care vor cunoaște o dinamică profesională și personală amplificată pozitiv de activitatea în echipă. Wilhelmina nu practică discriminarea pozitivă așa cum o cunoaștem astăzi, ea le dă o șansă angajatelor sale, dar are și pretenții de performanță pe măsură. Stilul hotărât și consecvent al Wilhelminei care privește mereu cu un pas înainte (pregătind expansiunea hotelului) se răsfrânge asupra destinelor angajatelor ei, dar și asupra superiorilor (printr-o manevră elegantă, Skogh reușește să detroneze echipa masculină a consiliului de administrație).
În acest context, Ottilia Ekman și sora ei Torun, cameristele Beda și Marta, coordonatoarea departamentului de curățenie Margaret Andersson și tânăra Karolina, un copil nelegitim al regelui Suediei care nu își cunoaște biografia, dar care e vegheată la distanță de Elisabeth, mama ei care îi camuflează identitatea și locuiește în Grand Hotel de ani de zile, se vor integra nu fără provocări. Viziunea optimistă proiectată de Ruth Kvarnstrom-Jones este că toate aceste femei aveau nevoie doar de o oportunitate pentru a se afirma. Pe măsură ce performanțele lor sunt apreciate, iar ele acumulează experiență, toate cele opt femei devin mai curajoase în a-și gestiona mai bine viețile personale și a deveni mai vizibile social. Abilitarea profesională atrage după sine o mai bună implicare în comunitate, o deschidere solidară față de celelalte membre ale genului, inclusive sub umbrela organizațiilor feminist care iau amploare în Stockholm.
Ruth Kvarnstrom-Jones oferă pe de-o parte, așa cum aminteam, un simulator narativ pentru ce înseamnă industria hotelieră. Cu migală și răbdare suntem introduși în culisele organizării Grand Hotel, provocările pe departamente și rutinele în care orice detaliu contează. Incidente precum o intoxicație alimentară după un dineu, consumarea unei agresiuni sexuale, chiar și o discuție contradictorie cu un oaspete notoriu sunt repere care pot distruge instantaneu reputația hotelului. Toată această imersiune pe care o execută Ruth Kvarnstrom-Jones e dublată de explorarea tensiunilor de gen și dezvăluirea perspectivelor feminine variate situate sub un anumit tip de opresiune patriarhală. Aceste tensiuni sunt surprinse sub unghi profesional (neîncrederea generică a bărbaților în capacitatea femeilor de a presta servicii în anumite poziții), în zona relațiilor parteneriale (Margareta e pedepsită de un soț abuziv care o șantajează ani de zile, Karolina este aproape violată iar autorii violului nu ajung în fața judecătorului), dar și în viața cotidiană și culminează însă chiar cu triumful echipei Wilhelminei în momentul simbolic al recompensării primei femei cu Premiul Nobel.
Cu atenție la detalii și cu documentare acerbă, Ruth Kvarnstrom-Jones oferă o amplă frescă de epocă, într-un moment strălucitor și fermecător al Stockholmului, într-o perioadă de mutații ideologice, în timpuri în care sensul profesional se decanta ușor și în care solidaritatea feminină ajungea să salveze și să transforme destine.
Articol realizat de Sever Gulea pentru libris.ro.
„Am studiat filosofia, medicina, am fost librar, în prezent sunt medic psihiatru. Celebrez în fiecare zi faptul că suntem oameni născocitori (homo fictus).
Trăiesc înconjurat de povești, fie că deschid cărți, fie că ascult (cu plăcere) oameni, fie că mă povestesc pe mine însumi. Gândesc adesea în povești, visez în povești.
Pentru mine lectura e pur și simplu o prelungire firească a existenței, o formă de a reactualiza esența experienței umane etern narativă.”
Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.
