A citi sau a nu citi printre rânduri?
Întrebarea care nu iartă overthinkingul și încurajează profunzimea, pentru că emoția și sensul nu se găsesc doar în rândurile mari, ci și printre ele.
Deși lectura s-a născut lent, realitatea pe care o trăim o grăbește. Îi impune un ritm alert, artificial, care o înstrăinează, o depersonalizează și o face, uneori, aproape ușor de înlocuit. Citim mult, dar uneori prea puțin în esență. Primim din toate părțile mesaje scurte cu opinii leneșe, superficiale, dar convingătoare. Ne oprim la titluri, ne grăbim printre paragrafe, lăsăm ochii să scaneze paginile pe verticală, căutăm rezumate și permitem algoritmilor să decidă ce ne merită atenția. Și, fără să vrem, pierdem tocmai rostul lecturii, acela de a descoperi și înțelege mai mult decât ceea ce știm deja.
Cititul superficial e o formă tăcută de rătăcire. Ne lasă impresia de cunoaștere, dar, de fapt, trecem pe lângă sens. E acel fel de a citi care consumă cuvintele fără să le digere, care confundă lectura cu înțelegerea și emoția cu viteza. Când citim doar la suprafață, pierdem nu doar nuanțele, ci și exercițiul gândirii. Ne obișnuim cu răspunsuri rapide, cu adevăruri servite în propoziții scurte și doar în aparență clare, și încet-încet, uităm să ne mai punem întrebări.
Campania Citește printre rânduri s-a născut dintr-o nevoie simplă și profundă, aceea de a redescoperi sensul cititului conștient. Majoritatea dintre noi am crescut cu sfatul „nu citi printre rânduri”, un îndemn care venea, poate, din teama de a complica lucrurile, de a pune întrebări, de a privi dincolo de ce se vede. Noi credem însă contrariul și anume că, în realitate, cărțile există tocmai pentru a fi citite (și) printre rânduri.
Atenția e încet-încet înlocuită de scanat, acest gest care este pe cât de rapid și facil, pe atât de dăunător pentru minte. Scanăm produse, coduri de bare, persoane, momente, însă în cazul lecturii poate că ar fi sănătos să privim lung și cu atenție, cu toate simțurile activate. Și știm, timpul e scurt, orele care ne aparțin sunt puține, iar cărțile, articolele și postările sunt multe și toate par să ceară minute sau ore din existența noastră. Ca librari, înțelegem dorința de a bifa cât mai multe pagini, titluri, colecții, dar bucuria lecturii mocnește tocmai în lentoarea ei, în tihna care îți permite să te rătăcești peste rânduri și să te regăsești printre ele.
Acolo, între cuvinte, se ascund emoțiile nerostite, nuanțele, intențiile. Acolo se naște gândirea critică, empatia, discernământul. Cititul printre rânduri nu e despre a citi mai greu, ci despre a citi mai adevărat.
Citește printre rânduri nu e un manifest solemn, ci o invitație blândă către profunzime. Un exercițiu de atenție și luciditate, într-o lume care ne cere să reacționăm mai repede decât apucăm să înțelegem. Este o campanie pentru toți, pentru cititori și necititori, pentru cei care iubesc cărțile, dar și pentru cei care citesc articole, știri, postări sau mesaje. Pentru că fiecare text ascunde o intenție, o perspectivă, o emoție și uneori adevărul nu cunoaște alfabetul.
Prin această inițiativă, vrem să aducem în prim-plan lectura responsabilă, conștientă, prezentă, aceea care pune întrebări, care nu se grăbește să creadă tot, care se oprește, respiră și caută sens. Vrem să încurajăm cititorii să nu mai „răsfoiască” realitatea, ci să o citească cu toate simțurile, cu inima, cu mintea, cu spiritul critic.
Într-un an plin de zgomot informațional, Citește printre rânduri devine un apel la luciditate. La curajul de a nu lua totul de bun doar pentru că e scris frumos sau spus tare. La bucuria de a descoperi idei care nu strigă, dar rămân tăcute, acolo, între fraze, așteptând să fie înțelese.
Așa că data viitoare când deschizi o carte, un articol sau chiar un comentariu online, fă o jumătate de pas și oprește-te printre rânduri, ca să vezi cât mai departe.
Despre campania „Citește printre rânduri”
Campania #citeșteprintrerânduri este un demers Libris pentru promovarea lecturii conștiente și a gândirii critice într-o lume tot mai grăbită. Prin articole, recomandări de carte și reflecții despre cum citim astăzi, Libris își propune să readucă în atenția publicului bucuria lecturii lente, atente și profunde, ca formă de echilibru și de înțelegere a realității.
Pentru că fiecare cititor, odată ce alege să citească printre rânduri, iese din anonimat și schimbă ceva.
LIBrar pasionat și copywriter atent la detalii, Iulia Totoianu este vocea creativă din spatele unora dintre cele mai îndrăgite proiecte, precum Festivalul Brazilor de Crăciun și Horoscopul literar. Cu un stil cald și intuitiv, ea îmbină marketingul cu storytellingul și transformă fiecare idee într-o poveste care aduce cititorii mai aproape de lumea cărților.
Prin articolele sale, Iulia își propune să trezească interesul, să ofere context și să construiască punți autentice între lecturi și oameni. Este o prezență distinctă în echipa de marketing și PR Libris, contribuind constant la consolidarea unei comunități dedicate iubitorilor de carte.
Vezi alte articole scrise de acest autor: Iulia Totoianu
2 răspunsuri
Buna!
Cu ocazia unei achizitii noi de la Libris, si stiu ca suna a cliché, am descoperit acest articol. Prin surprinderea mea, pot spune ca m-a miscat foarte mult si a relatat cu un sentiment foarte puternic in mine.
Nu pot decat sa felicit autoarea si daca ma tot aflu aici, sa ofer experienta mea cu acest conflict: a citi sau a nu citi printre randuri.
Ca absolvent al unei facultati de Fizica, si experienta mea cu cititul fiind una accentuata pe ecuatii complexe sau fraze care nu spun mare lucru pentru cineva necalificat, este surprinzator ca cel mai des in sfera mea gasesc aceasta superficialitate: lipsa cititului printre randuri, in profunzime. Ai crede ca pentru cineva care interpreteaza ecuatii matematice, cititul printre randuri este obligatoriu. Dar nimic nu poate fi mai departe de adevar. Intr-adevar, persoanele din sfera mate-fizica sunt fix persoanele care citesc cel mai putin printre randuri. Desi observatia mea este o anecdota, nu ma pot abtine din a o crede ca pe ceva adevarat. Si de ce ar trebui sa fie asa? Inainte de a raspunde, trebuie sa observam presiunea sociala si morala din zilele de astazi in legatura cu acumularea de informatii.
Acumularea de informatii in lumea moderna reprezinta un motiv de lauda. Nu cred ca sunt primul sau ultimul om caruia i s-a spus ca este X,Y,Z unde cele din urma pot fi inlocuite cu adjective peiorative, pentru ca nu este informat in legatura cu ceva, sau ca nu cunoaste o piesa culturala vitala si de aia poate fi considerat un om superficial. Pentru ca omul care „e informat” reprezinta apogeul superioritatii. Cel care „a citit mai mult” este cel mai inteligent iar orice critica pe care o atribuie, este valida. Din acest motiv, cred ca insecuritatea de „a citi cat mai repede” ne influenteaza pe toti. Pentru ca in noi toti exista o dorinta devianta de a fi acea persoana informata, de a nu gresi. Oricarui copil ii este frica sa nu greseasca, si atunci, ne putem intreba cum se manifesta acest sentiment cand acel copil devine adult. De aceea, omul modern simte o presiune sociala si morala de „a se informa”. Iar acea presiune nu este mereu datorata curiozitatii, ci mai degraba unei frici invazive se a nu fi umilit.
Revenind acum la nisa mea. Vreau sa punctez faptul ca in sfera fizicii teoretice/matematice, o singura carte citita poate reprezenta un progres in cunoastere chiar mai mic de 1%. Din cauza volumului de informatii necuantificabil, presiunea descrisa mai sus, creste si mai mult, iar oamenii ajung sa citeasca exclusiv pentru a „acumula informatie la kilogram”.
De accea, sunt in perfect asentiment cu autoarea acestui articol. Pentru ca observ cat de mult am fost si eu influentat de aceasta senzatie de „a absorbi informatie la kilogram”. Iar in sfera mate-fizica, exista o multitudine de pante in care poti pica din cauza asta: frustrarea neintelegerii unui concept teoretic; presiunea sociala si profesionala si uneori chiar apetitul de cunoastere tarzie/moderna(i.e. lipsa rabdarii de a citi intai lucrurile simple, in obsesia cautarii celor complexe)
Insfarsit, sper ca acest comentariu poate totusi oferi ceva cuiva care simte si el/ea aceasta presiune de a „acumula informatie la kilogram”.
Bună, Sebastian!
Iulia aici, librarul sub numele căruia a apărut acest articol.
Îți mulțumesc că ți-ai luat timp să-l citești și, mai ales, că ne-ai oferit nouă, celor de la Libris, bucuria unui mesaj și impulsul unui dialog deschis cu alți cititori. Credem că lectura merită toată atenția și toate simțurile noastre, mai ales că, așa cum ai punctat și tu, cititul nu se întâmplă doar la raftul de beletristică. Ne-a plăcut mult perspectiva ta și felul în care ai dus campania și în zona mate-fizicii căci și aici interpretarea și sensul cântăresc mai mult decât numărul de pagini parcurse.