De când există imaginația ca funcție a minții umane, ca sursă de ghidaj și de antrenament în orientarea noastră în lume, am fost urmăriți ca specie și de fantezia îndeplinirii tuturor dorințelor. Fie că vorbim de lumi ideale, paradisuri, peștera lui Ali Baba, peștișorul de aur, lampa lui Aladin, ideea actualizării simple, prin puterea dorinței, a fanteziilor noastre e un loc comun explorat în literatură și în artă. Un alt dicton ne avertizează să fim atenți la ce ne dorim, pentru că s-ar putea să ni se întâmple. Există așadar și o dimensiune de avertisment care ne amintește caracterul potențial demotivant și distructiv pentru un univers al unei fantezii împlinite. Uneori, fanteziile ne pot bucura prin actualizarea lor în concret, alteori ele funcționează drept catalizatori de la distanță, doar menținându-se la un nivel imaginativ. În cheia acestui joc între fascinația fanteziei și pericolul îndeplinirii ei se joacă spectaculosul roman semnat de Julia May Jonas, VLADIMIR, tradus și publicat în limba română la Humanitas Fiction, în colecția Raftul Denisei.
Povestea psihologică, scrisă din perspectiva persoanei I în cheie ușor sarcastică și provocatoare este, la prima vedere, un roman la modă american, în contextul mișcării MeToo și a consecințelor culturii woke difuzate la nivel universitar. Romanul pleacă de la o premisă comună: experiențele adulterine ale unui profesor universitar care implică studentele sunt dezvăluite public, sunt pe cale să genereze un scandal și să-i compromită cariera. Povestea lui Julia May Jonas nu se concentrează însă atât pe această controversă, ci urmărește mai degrabă perimetrul ei. Autoarea americană schimbă datele problemei pentru a amorsa explorări mai interesante și pentru a precipita situații dramatice personale în mai multe locuri.
În primul rând romanul se concentrează pe experiența soției profesorului care este și protagonista poveștii din perspectiva căreia se narează faptele. Cadru didactic în instituția în care lucrează soțul ei, aflată aproape de apusul carierei, complexată de ideea îmbătrânirii fizice și de stagnarea intelectuală, dar încă respectată și apreciată de colegi și studenți, personajul feminin aflat în pragul unei crize existențiale e pe cale să trăiască premisele pentru o schimbare radicală odată cu demascarea adulterului și apotențialelor agresiuni sexuale. Scandalul ar putea fi premisa transformării, iată primul reper pe care ni-l livrează Jonas. În al doilea rând, contextul premergător controversei sexuale e esențial: aranjamentul dintre cei doi soți a fost unul consimțit pentru o relație deschisă. Protagonista îi permite soțului John de decenii întregi să își asume libertăți sexuale chiar și cu studentele, în deceniile în care asemenea interacțiuni nu erau privite ca forme de abuz. Expunerea publică nu pare, așadar, să o afecteze direct pe protagonistă, atâta timp cât ea ridică problema asumării, atât în ceea ce privește fidelitatea, cât și în ceea ce privește consimțământul exprimat de fostele studente ale lui John.
În săptămânile premergătoare audierii lui John se întâmplă însă lucruri interesante. Comunitatea studențească se solidarizează și condamnă acerb istoricul sexual al profesorului, inevitabil provocându-i și consoarta la o luare de poziție. Presiunea studentelor se repercută asupra comunității academice care îi izolează și îi evită pe cei doi. În mod oarecum surprinzător, chiar dacă face față cu talent de PR atât întrebărilor studentelor cât, și întâmpinărilor damnabile moral din partea colegilor, vorbind elegant despre asumarea deciziei, ocolind statutul de victimă, dar fără să dea socoteală elaborat, protagonista se trezește însă prinsă într-o menghină a oprobiului public cu consecințe în plan profesional. Nici poziția potențialei victime înșelate nu atrage compasiune, nici poziția femeii asumate relațional și sexual care și-a permis o relație deschisă nu o delimitează de acțiunile lui John.
În același timp, personajul feminin e martor la criza casnică a fiicei, Sydney, o avocată lesbiană, frustrată profesional, care revine acasă după despărțirea de parteneră în mijlocul scandalului. Pe de altă parte, tot în contextul scandalului, naratoarea îl cunoaște mai bine pe Vladimir (cel care dă și titlul romanului), un coleg cu origini ruse și istoric militar, cu un roman complex, de succes la activ și o soție cu opt ani mai tânără pe cale să dea lovitura cu un volum de memorialistică. Protagonista feminină proiectează o fantezie față de Vladimir, după ce rămâne impresionată de cartea pe care a semnat-o. Pe măsură ce audierea lui John e pe cale să dea o turnură hotărâtoare familiei, naratoarea descoperă surprinsă inspirația pentru o nouă carte, un suflu creator nebănuit și o reinfuzie de sexualitate și erotism prin apropierea de Vladimir. Iar Vladimir trece și el printr-o criză casnică, într-o altă etapă de vârstă, pe cale să se dezvăluie, căci soția lui, Cynthia, e aproape de un mare succes din punct de vedere profesional, dar și pe punctul de a recădea în zona unui istoric de adicții și cheltuieli impulsive. Ar putea actualizarea unei fantezii să fie cheia transformării pentru Vladimir și protagonista feminină? Sau mai degrabă tensiunea erotică dintre ei, dimensiunea oarecum obsesională pe care o capătă Vladimir e mai bine să rămână la nivel imaginativ, pentru ca profesoara aflată la final de carieră să își depășească momentul de impas? Vă rămâne să descoperiți.
Julia May Jonas așază cu atenție toate personajele situate pe muchia unor tensiuni personale și profesionale într-un puzzle psihologic complex în care sunt explorate atât fațetele identitare provocatoare dar și teme cu miză contemporană. Este protagonista inevitabil un complice moral al aventurilor soțului ei, atâta timp cât a acceptat o relație deschisă? Este dramatic sau injust faptul că ea suferă consecințele unor acțiuni de care este responsabil soțul ei? Poate fi un contraadulter de context o șansă de refugiu psihologic și catalizator creator? Asimetriile de putere dau naștere unui temei de abuz sexual, indiferent de consimțământul dintre doi adulți? Există riscuri asociate feminismului radical de a victimiza suplimentar, acolo unde asumarea ar putea aduce consecințe pozitive? Avem nevoie să ne conservăm proiecțiile imaginare pentru a ne reinventa sau doar consumarea lor ne ajută să trecem mai departe?
Sunt multiple întrebări și etaje de lectură pe care romanul memorabil semnat de Julia May Jonas le atinge și care invită la răspunsuri controversate, pe un calapod narativ solid, cu personaje multifațetate, cufundat într-o atmosferă intelectuală elaborat într-o scriitură sofisticată și îngrijită.
Articol realizat de Sever Gulea pentru libris.ro.
„Am studiat filosofia, medicina, am fost librar, în prezent sunt medic psihiatru. Celebrez în fiecare zi faptul că suntem oameni născocitori (homo fictus).
Trăiesc înconjurat de povești, fie că deschid cărți, fie că ascult (cu plăcere) oameni, fie că mă povestesc pe mine însumi. Gândesc adesea în povești, visez în povești.
Pentru mine lectura e pur și simplu o prelungire firească a existenței, o formă de a reactualiza esența experienței umane etern narativă.”
Dacă simți că sunteți cititori pereche, vezi și alte articole de același blogger aici.
