Recenzie carte Misterul de Crăciun – Jostein Gaarder

Titlu original: Julemysteriet

Editura Univers, 2013

Misterul de Crăciun este cartea ideală dacă dorim să ne reîntoarcem la adevărata semnificație a sărbătorilor de iarnă, dincolo de Moșul pe care îl așteptăm să ne aducă cele mai frumoase cadouri și de timpul petrecut în familie după un an greu.

Recenzie carte Misterul de Crăciun - Jostein Gaarder

Este o istorie duioasă despre un calendar de advent fermecat, despre o călătorie către locul nașterii Domnului, despre ceea ce înseamnă Crăciunul cu adevărat.

Povestea începe în ultima zi a unei luni de noiembrie prin căutarea unui părinte și a copilului său a unui calendar de advent, de surprizele căruia Joakim să se bucure în fiecare zi care a mai rămas până la sosirea lui Moș Crăciun. Pentru că au lăsat pe ultimul moment, acesta se lasă greu găsit și cei doi ajung într-o librărie veche, cu miros de cărți prăfuite, a unui librar bătrân, cu părul alb.

Pe rafturile pline ochi de cărți, Joakim vede un calendar vechi, cu imagini decolorate, pe care mai poate citi totuși „Calendar de advent fermecat”. Deși are și alte variante din care poate alege, cu surprize mai colorate și mai noi, el alege acest obiect, despre existența căruia însuși librarul pare a fi surprins.

Calendarul fermecat ascunde mai multe surprize decât s-ar fi așteptat cei doi în momentul în care l-au găsit. Astfel, Joakim, după ce deschide prima ușiță, vede înăuntru un desen și un bilețel care îl introduce în povestea fantastică a unei fetițe de șapte ani, Elisabet, care fuge dintr-un magazin unde se află la cumpărături cu mama ei, după un mielușel de pluș care prinde viață, plictisit de hărmălaia acelei perioade agitate de dinainte de sărbători.

Micuța Elisabet nu dorește decât să mângâie mieluțul cu blană pufoasă, dar se trezește prinsă într-o călătorie prin timp și spațiu, alături de miei și oi, îngeri, magi, păstori și un dregător din Siria către Bethleem, să asiste la nașterea lui Iisus Hristos.

Misterul de Crăciundevine și mai interesant în momentul în care părinții lui Joakim, care urmăresc împreună cu el, cu sufletul la gură, povestea fermecată ce se revarsă câte puțin din sertărașele calendarului, descoperă că o fetiță cu același nume a dispărut cu câteva decenii în urmă exact în același mod ca protagonista poveștii, pentru a nu mai fi găsită niciodată.

Cartea are elemente din literatura fantasy datorită acestei călătorii minunate, dar în același timp, are și elemente istorice, pentru că evocă multe dintre evenimentele marcante din locurile prin care ne poartă și elemente de teologie și filosofie, legate de sensul vieții, de sensul sărbătorii de Crăciun, de simbolurile care o însoțesc.

Acest roman poate fi folosit ca un calendar de advent, dacă citim câte un capitol în fiecare zi a lunii decembrie, pentru a ne transpune în starea de sărbătoare și de a ne aminti bucuria pe care o simțeam în copilărie în această perioadă a anului, care nu avea nicio legătură cu lucrurile materiale, ci cu familia reunită și tradițiile care nu ne lăsau să uităm esența și importanța Crăciunului.

N-ar avea rost să creezi lumea dacă n-ar exista copilași care s-o descopere încontinuu. Astfel Dumnezeu creează lumea iarăși și iarăși. Nu termină niciodată de tot, pentru că mereu apar alți și alți copii care descoperă lumea întâia dată.

Cu cât dăruim mai mult, cu atât primim mai mult înapoi. Și cu cât păstrăm pentru noi, cu atât mai săraci devenim. Acesta este, nici mai mult, nici mai puțin misterul bucuriei de a dărui.

Seria de autor Jostein Gaarder apărută la Editura Univers cuprinde mai multe titluri, dar printre acestea se detașează unul anume – Lumea Sofiei, cu subtitlul „romanul istoriei filosofiei”, care a fost vândut pe plan mondial în peste 30 de milioane de exemplare și a fost transpus într-un film și chiar și într-un joc pe computer.

Dacă doriți să citiți mai multe păreri ale cititorilor despre cărțile lui Jostein Gaarder, vă invităm să accesați secțiunea Review de pe paginile dedicate lor în librăria online libris.ro.

Alina Mocan

Articol realizat de Alina Mocan.
„Cu ani în urmă, eram librar și le spuneam oamenilor povești despre cărți. Acum, lucrez în domeniul financiar-contabil și “ascult” poveștile spuse de cifre. Nu sunt filolog sau critic literar, ba chiar am numai studii de profil real, așa că citesc și scriu recenzii doar din drag de cărți și dorință de a descoperi – și apoi împărtăși cu ceilalți – noi povești bine scrise”. – Alina Mocan

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *