MAUS de Art Spiegelman – Povestea unui supraviețuitor al Holocaustului în benzi desenate

Anul acesta sărbătorim 30 de ani de la publicarea integralei „Maus”, deocamdată singurul roman grafic premiat cu Pulitzer, premiu acordat în anul 1992. Ediția în limba română a apărut în anul 2012, fiind publicată de Grupul Editorial Art. Deși au trecut mai bine de 35 de ani de la publicarea în original a primului volum, „Maus” rămâne cunoscut ca cel mai bun roman grafic scris vreodată. În articolul de față ne oprim atenția asupra importanței pe care opera lui Spiegelman a avut-o în lumea literară și de ce acesta este considerat a fi un deschizător de drumuri pentru genul grafic și o operă ce a schimbat perspective.

MAUS de Art Spiegelman - Povestea unui supraviețuitor al Holocaustului în benzi desenate

Născut în Suedia în 1948, Art Spiegelman a copilărit în cartierul Queens din New York, părinții săi emigrând în SUA pe când el avea doar 3 ani. Cariera sa în lumea benzilor desenate a fost inspirată de interesul stârnit de revista americană Mad, care l-a cucerit pe tânărul Spiegelman prin ilustrațiile și umorul aparte. A urmat cursurile Liceului de Artă și Design din Manhattan. 

Nu și-a finalizat studiile universitare, însă pe parcursul celor trei ani în care a urmat cursurile Universității de Stat din New York s-a dedicat studiului benzilor desenate alternative. În această perioadă a fost interesat în mod special de lucrările lui Robert Crumb, artist american faimos pentru satira adusă societății americane prin intermediul caricaturilor sale ce surprind cu umor și ironie diferite aspecte ale vieții adulte: relații umane, legături sexuale, religie, droguri.

Spiegelman a renunțat la facultate în 1968, după suicidul mamei sale, un eveniment traumatizant pe care l-a documentat în benzile desenate „Prizonier pe Planeta Iad – Studiu de caz”. Paginile dedicate par a fi un exercițiu cu valoare terapeutică, poate o încercare a autorului de a accepta și înțelege gestul făcut de mama sa, dar și propriile sale sentimente de culpă, confuzie, frustrare. Aceste benzi desenate sunt inserate și în integrala Maus, îmbogățindu-i acesteia din urmă paleta artistică și emoțională prin stilul grafic diferit și prin tema dificilă abordată.

În 1980 Art Spiegelman a fondat împreună cu soția sa, Françoise Mouly, revista Raw, prin intermediul căreia cei doi au urmărit să aducă în atenția publicului larg romanele grafice și genul „comix” (benzi desenate pentru audiența matură). 

Începând cu același an, Art Spiegelman a publicat în revista Raw o serie de benzi desenate care se vor reuni în 1986 în volumul grafic „Prin venele tatălui meu curge istorie”. Povestea se va continua cu volumul doi, intitulat „Și-aici încep necazurile mele”, care va fi publicat în 1991. Cele două volume au fost reunite în „Integrala MAUS – Povestea unui Supraviețuitor”.

Pe lângă premiul Pulitzer, „Maus” s-a bucurat de multe alte recunoașteri și nominalizări, printre care menționăm: Premiul Eisner pentru Cel mai bun album grafic (1992), Premiul Los Angeles Times pentru carte de ficțiune (1993), nominalizare pentru premiul National Books Critics Circle Award (1992). De asemenea, Spiegelman a primit faimoasa bursă Guggenheim, un grant foarte apreciat în SUA, fiind considerat o formă de recunoaștere și susținere a celor care au demonstrat o capacitate creativă excepțională în artă.

Romanul a fost foarte bine primit și de către presa americană, multe publicații de renume tipărind recenzii pline de cuvinte de apreciere și admirație:

  • „O izbândă tăcută, emoţionantă şi simplă – imposibil de descris cu precizie şi imposibil de realizat altfel decât într-o bandă desenată.” –  Washington Post
  • „Cea mai emoţionantă şi plină de succes povestire despre Holocaust care s-a scris până acum.” – Wall Street Journal
  • „O povestire epică spusă în imagini mici.” – New York Times
  • „O operă de artă brutal de emoţionantă.” – Boston Globe


carti care au schimbat lumea

Ca urmare a succesului romanului Maus, Art Spiegelman a ajuns să colaboreze în calitate de ilustrator, caricaturist și scriitor cu publicații de renume precum New York Times, Playboy, The New Yorker. Desene și lucrări de-ale sale au fost expuse în muzee din SUA și incluse în expoziții ale muzeelor din orașe europene precum Paris, Köln, Varșovia etc.

De ce este „Maus o operă de referință? Prin ce s-a remarcat la vremea publicării sale și cum a trecut testul timpului? 

„Maus” e mai mult decât un simplu roman grafic, este o carte neconvențională care a schimbat percepția publicului asupra benzilor desenate, demonstrând că acestea pot constitui o adevărată formă de artă. Deși majoritatea se referă la acest titlu ca la un roman grafic, este acceptat faptul că specificul scrierii este cel caracteristic operelor de non-ficțiune, fiind destul de greu de încadrat într-un gen literar datorită elementelor de scriere autobiografică și de scriere istorică. Poate cea mai potrivită descriere este cea a jurnalistei Ruth Franklin, care a denumit Maus „o reprezentare testimonială a Holocaustului”.

Scris pe parcursul a treisprezece ani de zile, „Maus” are două fire narative de bază: unul care prezintă povestea lui Vladek, tatăl autorului, evreu de origine poloneză și supraviețuitor al Holocaustului, așa cum este redată de acesta, și cel de-al doilea fir narativ care surprinde procesul de scriere și desenare al acestei povești, înfățișând relația complicată a autorului (Artie) cu tatăl său. În acest fel, cititorul devine martorul blocajelor creative și emoționale ale scriitorului. Avem prin urmare și planuri temporale și spațiale diferite, cele principale fiind: 1930-1945, Polonia antebelică, lagărele Auschwitz și Daschau, respectiv 1978-1979, cartierul Rego Park din New York.

Deși toate personajele sunt redate ca animale (evreii sunt șoareci, polonezii –  porci, naziștii – pisici, americanii – câini), desenele lui Spiegelman par foarte umane, redând într-o manieră sugestivă ororile fizice și emoționale ale Holocaustului.

Abordarea temei Holocaustului prin intermediul benzilor desenate a atras și un public care poate altfel ar fi evitat un astfel de subiect.

Dincolo de planurile narative menționate anterior, există și alte teme abordate cu multă sensibilitate prin forța combinată a cuvintelor și a ilustrațiilor: cruzimea, dar și bunătatea până la sacrificiul propriei siguranțe de care pot da dovadă oamenii în condiții extreme; revenirea după o traumă; ce alegem să uităm și ce putem da uitării; dificultățile mariajului la vârsta a treia etc.

Interviurile luate tatălui său pentru a scrie acest roman și redate în carte, au fost o nouă formă de comunicare descoperită de cei doi, care i-a apropiat și care s-a dovedit a fi eliberatoare pentru amândoi.

Autorul are curajul de a fi vulnerabil în fața cititorului său, prezentând cu sinceritate relația nu tocmai perfectă cu tatăl lui; momentele în care poate ar fi trebuit să aibă mai multă răbdare cu părinții săi; recunoașterea faptului că nu a reușit să treacă de fapt cu adevărat peste suicidul mamei sale; blocajul creativ și episodul depresiv cu care s-a confruntat în 1986 după reacția pozitivă a publicului, în urma publicării primului volum. Sentimentele de zădărnicie cu care se confruntă orice scriitor cuprins de îndoială sunt surprinse printr-un citat a lui Samuel Beckett, inclus în roman în cadrul unei ședințe de terapie a lui Artie: „Fiecare cuvânt e ca o pată inutilă pe tăcere și neant.”

Cu siguranță, munca lui Art Spiegelman nu a fost în van. El a reușit să demonteze mitul potrivit căruia benzile desenate sunt doar pentru copii și a stârnit interesul față de alte opere similare, care s-au bucurat la rândul lor de atenție și recunoaștere. Câteva exemple în acest sens ar fi: Persepolis de Marjane Satrapi, Saga, Vol.1 de Brian Keller Vaughan și Fiona Staples, Casa Veselă de Alison Bechdel, Arabul de maine. O copilărie petrecută în Orientul Mijlociu – Riad Sattouf.

În final, ar merita menționat că au existat totuși și câteva voci critice la adresa autorului și operei sale, așa cum se întâmplă de obicei în lumea artei. 

Spre exemplu, în 2013, jurnalistul Jed Perl, a scris un întreg articol în publicația The New Republic Art (Spiegelman Is Comics’ Most Pretentious Faux-Artist), criticându-l pe Art Spiegelman și punându-i la îndoială meritele artistice, stârnit fiind de una dintre declarațiile acestuia, declarație pe care jurnalistul a considerat-o a fi plină de înfumurare și o dovadă a grandiozității artistului. Ce spusese Spiegelman? Explicase înțelesul numelui său în următorul fel: „Spiegel înseamnă oglindă în germană…deci numele meu amestecă cuvinte din două limbi pentru a forma o propoziție: Arta oglindește omul.”

În Rusia romanul a fost interzis și exemplarele au fost retrase de pe rafturile librăriilor în 2015, datorită unei legi care interzice propagandă nazistă; svastica care se regăsește pe prima copertă a fost un motiv suficient de puternic pentru ca romanul să fie încadrat în categoria materialelor de propagandă nazistă, în ciuda conținutului său.

Dacă până acum ai asociat benzile desenate și romanele grafice cu perioada adolescenței sau cu preferințele caracteristice gamerilor, „Maus” îți va spulbera posibilele preconcepții. O imersie într-o adevărată lume a artei, o carte ce îți va asalta simțurile, un roman grafic care te captivează de la primele pagini și te transformă, dacă nu ești deja, într-un fan al genului. 

Articol realizat de Laura Mate pentru Libris.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *