LUPTĂM ZILNIC PENTRU O ROMÂNIE EDUCATĂ

LUPTĂM ZILNIC PENTRU O ROMÂNIE EDUCATĂ – INTERVIU CU ANA ONIŢĂ, FONDATOR LIBRIS

Ana Oniță s-a născut în Miheșu de Câmpie, jud. Mureș. A fost librar în Brașov. În 1991 a înființat Societatea Libris SRL și a investit, împreună cu soțul ei, inginerul Virgil Oniță, în librăria în care lucra, cea mai cunoscută din Brașov, Librăria „Șt.O. Iosif”. A fost director general al Libris Brașov. În 2005 a înființat Asociația Culturală Libris. Grupul Libris s-a extins în 2009 prin înființarea librăriei online Libris.ro, în 2014 prin apariția Libris editorial, actualmente Editura Creator, și în 2017 prin apariția revistei Libris. A inițiat Târgul de Carte și Muzică Libris, ulterior fEstivalul de cArte și Muzică.

Adrian Lesenciuc – Doamnă Ana Oniță, unul dintre numele de referință ale Brașovului este Libris, indiferent dacă ne referim la întreg grupul de firme sau, individual, la oricare dintre firmele subsumate. Este cu atât mai dificil de înțeles cum a fost posibil ca acest nume să devină atât de cunoscut în țară și în străinătate, cu cât discutăm despre o piață neatractivă din punct de vedere investițional, cea a cărții, departe de vedetele actuale: sectorul IT, industria auto, construcțiile, sectorul bancar sau altele. Cu siguranță, în spatele unui nume construit prin cultivarea încrederii – nu cred să existe o altfel de rețetă a succesului – se află foarte multă muncă și o viziune, o idee care a închegat un parcurs. Cum a apărut Libris? Care a fost viziunea ce a menținut în creștere compania?

Ana Oniță – Povestea începe așa cum ar trebui să înceapă toate poveștile frumoase, cu o fetiță care visa mereu. Pe atunci nu știa că Dumnezeu ține seama de ea și că visurile ei sunt scrise și pregătite să capete esență în viitor.
Încă din copilărie am avut multe pasiuni, însă cea mai dragă sufletului a fost și a rămas lectura. Acesta a fost punctul de start – pasiunea pentru CĂRȚI. Mi-am dorit întotdeauna să am o bibliotecă vastă și să am în jurul meu oameni care să-mi împărtășească dragostea pentru literatură. Astfel, am dobândit admirație pentru scriitori, editori, pentru creatorii de frumos.
„Când îți iubești profesia, o faci cu pasiune și visurile se împlinesc” este unul dintre îndemnurile părintelui Constantin Necula, enunțat într-una dintre cărțile sale, Iubirea care ne urnește, pe care eu, în anul 1991, l-am intuit și urmat. După 15 ani de experiență ca librar, am îndrăznit să visez mai departe și am realizat că este momentul, să îmi duc profesia la următorul nivel. I-am propus soțului meu să-mi fie alături în realizarea visului meu și astfel, am instituit Libris Brașov. Nu știam ce va urma, se desființau instituții, librării, cititorii erau derutați și totul era într-o schimbare rapidă. Noi, însă, ne-am păstrat entuziasmul, am început reorganizarea librăriei și am conturat o imagine nouă, adaptată vremurilor. Am tematizat librăria, am organizat rafturile în funcție de edituri, aducând în față cele mai recente apariții pentru cei care urmau să ne treacă pragul. A fost un moment important în viața culturală a Brașovului, având în vedere dorința arzătoare a iubitorilor de literatură și a scriitorilor de a intra într-un spațiu cultural unde să găsească noutățile literare, ceea ce fusese nu demult îngrădit de sistemul comunist.
Viziunea noastră a fost aceea de a oferi cititorilor o oază de liniște, de relaxare, un loc de întâlnire a artiștilor cu iubitorii de artă, istorie, literatură și muzică. Ne-am propus să fim consecvenți, să evaluăm pozitiv perspectiva viitorului și să exprimăm entuziasmul și dăruirea pentru cărți prin Libris. Dorința noastră a fost să creăm un spațiu călduros prin care să ne adresăm corect și respectuos în egală măsură tuturor celor care ne calcă pragul, indiferent de vârsta, interesele sau ocupația acestora. Astfel, am reușit ca prin Libris să creăm locul în care cititorii să reușească să se apropie de creatorii culturii, să-i cunoască și să îi aprecieze.

A.L. – Suntem, așadar, în plină perioadă a capitalismului sălbatic, în 1991. Mentalitățile sunt departe de a se fi schimbat. Statul a oferit șansa și restricțiile aferente (inclusiv în ceea ce privește transferabilitatea titlurilor, limitarea prețului activelor, limitări în politica de personal) de privatizare a unor societăți prin trecerea în proprietatea angajaților. Este vorba, probabil, despre cunoscuta metodă MEBO, nu atât de costisitoare pe cât de constrângătoare în raport cu puterea financiară și cu experiența în management și în marketing a angajaților deveniți acționari. Îmi imaginez că o asemenea lansare pe piață poate fi ușor asociată dezlegării parâmei unei ambarcațiuni mici în vreme de furtună. Care au fost sacrificiile acelei perioade? Ce v-a făcut să nu renunțați?

A.O. – Noi nu ne-am privatizat prin metoda MEBO, librăria nu aparținea Centrului de Librării Brașov, astfel am fost nevoită să iau spațiul în locație de gestiune. Am făcut un împrumut bancar, am reușit să achităm un stoc de carte nevandabil și în același timp să achiziționăm titlurile apărute la editurile nou înființate. Riscurile au fost imense, dar dorința de a nu renunța la visul care începuse să fie palpabil depășea cu mult pericolul hazardului.

A.L. – Am adresat precedentele întrebări pentru o corectă poziționare a grupului de firme Libris pe piață. Dar coordonatele reale nu se rezumă la cifra de afaceri, la numărul de angajați, la rulajul anual. Vorbim despre aceste lucruri pentru a putea să ne raportăm la o altă dimensiune, care ține de obiectul activității. Probabil că în alt sector de activitate cifrele afacerii Libris sunt departe de ceea ce înseamnă poziția de top pe piața internă. Când ne raportăm la Libris, ne referim în primul rând la carte. Nu poți investi în acest domeniu într-o țară cu o piață de carte nesigură, fragilă, afectată profund de toate efectele economice, politice și ale parcursului nesigur al societății decât dacă există o mare dragoste de carte. Ce înseamnă cartea pentru dumneavoastră, doamnă Ana Oniță?

A.O. – Trăim vremuri în care timpul se comprimă și dorim să fim cât mai rapizi în tot ceea ce facem. Cred că tocmai de aceea este atât de important să fim puternici, să luptăm să rămânem conectați la noi înșine și la pasiunile noastre. Pentru mine, cartea este o sursă de conectare la Univers. Dacă reușești să creezi o astfel de legătură cu o carte bună, cu o melodie înălțătoare, atunci ești fericit să împărtășești bucuria descoperirii tale și cu cei din jur. Muzica și cartea devin limbaje comune pentru aceia care iubesc frumosul, iar astfel de legături nasc prietenii și spații sigure de gândire în care metafora și poezia își găsesc ușor locul. Iată câte motive avem să nu renunțăm la oameni și la cărți.

A.L. – De la primele mele contacte cu Librăria „Șt. O. Iosif”, ulterior de la târgurile de carte, am remarcat ceva atipic față de aproape tot ceea ce cunoscusem: un personal competent, amabil, care se bucură de experiența întâlnirii cu cititorii. V-am întrebat și cu diferite alte ocazii: cum poate fi rezumată politica de personal a companiei? Cum vă alegeți angajații? Cum îi stimulați?

A.O. – Am realizat toate proiectele culturale împreună cu întreaga echipă Libris încă de la începuturi. Politica de personal este structurată în baza unei organigrame ancorate la realitatea necesităților care s-au impus an de an. Am lucrat cu niște principii de la care nu ne-am abătut și am constatat că echipa are un grad ridicat de pregătire și că nu încetează să se dezvolte. Am crescut constant, ținând cont de opțiunile fiecăruia. Punem mult accent pe dezvoltarea colegilor, iar cursurile și învățarea constantă sunt încurajate și susținute de noi toți. Încercăm să oferim întregii echipe un mediu propice creșterii profesionale, dar și personale. Organizăm adesea activități de echipă sau cu micuții librarilor noștri. Avem chiar și un program de lectură prin care fiecare membru poate aloca patru ore pe lună din programul de lucru studiului sau lecturii unei cărți la alegere, în sala de lectură special amenajată. Nu neglijăm nici oportunitățile de sărbătorire a colegilor sau petrecerile de sfârșit de an alături de familiile întregului colectiv.



A.L. – Așadar, navigarea în egală măsură prudentă și îndrăzneață pe apele încă neașezate ale pieței de carte din România se datorează încrederii pe care o acordați oamenilor, deschiderii spre oameni – fie ei angajați, fie clienți –, ceea ce înseamnă că, în esență, activele Libris sunt cărțile și încrederea. Pe de o parte sunt obiectele palpabile, care pot fi deschise, citite, care la rândul lor deschid în mintea oamenilor noi lumi, noi speranțe, dorința de a fi mai buni, pe de alta este încrederea, care nu este tangibilă, dar care se livrează în mod automat cu fiecare dintre produsele consultate sau cumpărate. Puterea vine din fragilitate, mai ales din exprimarea ei, iar includerea încrederii în ceea ce înseamnă relația cu oamenii e o formă de vulnerabilizare. Ce vă poate dezamăgi, doamnă Ana Oniță, și ce vă întărește convingerea că nu greșiți investind încredere în oameni?

A.O. – Cu toate că primul meu gând este că fiecare om este loial, corect, inteligent, în acești 30 de ani am avut parte și de dezamăgiri. Am crezut că fiecare înțelege și respectă Justiția Divină, dar am învățat că doar prin cunoaștere ajungi acolo și doar dacă educația celor din jurul tău e constantă. Sunt un om fericit, înconjurat de o mare familie Libris care dăruiește mereu și sunt recunoscătoare pentru toți oamenii speciali cu care am rezonat în tot acest timp. Consider că dacă este sănătoasă, sămânța pe care o așezi în pământul tău va prinde curând vremea înfloririi.

A.L.Libris s-a dezvoltat pe scheletul Librăriei „Șt. O. Iosif” din Brașov. Au fost etape succesive și o serie de acumulări care au dovedit de-a lungul timpului faptul că viziunea a fost corectă, ancorată în realitate și bazată pe o excelentă capacitate de a previziona. După episodul 21 octombrie 1991, când, în baza experienței dumneavoastră de peste zece ani în librărie, ați înființat împreună cu soțul dumneavoastră, Virgil Oniță, firma Libris, au urmat alte etape în istoria societății: înființarea asociației Libris Cultural în 2005, a librăriei online Libris.ro în 2009, actualmente cel mai important jucător pe piața de carte online din România, a Editurii Creator/Libris Editorial în 2014, a Revistei Literare Libris în 2017. În afara acestor etape a existat o serie de activități publice în care s-a implicat, sau mai ales pe care le-a organizat Libris. Nu vă întreb care dintre aceste realizări v-a bucurat cel mai mult, ar fi imposibil de răspuns, ci vă invit să ne povestiți despre târgul de carte și despre festivalul de carte, evenimentele de referință din viața culturală a Brașovului.

A.O. – Am simțit întotdeauna necesitatea implicării în viața culturală a Brașovului, a României, și am considerat-o ca fiind un dar pentru cei care veneau la noi. Ne-am propus să desfășurăm evenimente culturale care să aducă iubitorilor de carte și muzică oportunitatea de a se întâlni cu artiștii, astfel, în anul 2019 am ajuns la cea de-a XVIII-a ediție a Târgului internațional de Carte și Muzică, precum și la cea de-a VIII-a ediție a fEstivalului de cArte și Muzică. Pe parcursul anilor, în cadrul celor 2 evenimente realizate, am avut drept invitați sute de scriitori de renume din țară și din străinătate, muzicieni, artiști și mii de iubitori ai cărților și ai muzicii. Am realizat toate aceste proiecte și multe altele împreună cu Primăria Brașov, Consiliul Județean Brașov, Universitatea Transilvania, Camera de Comerț și Industrie Brașov și nu în ultimul rând, alături de Uniunea Scriitorilor – filiala Brașov. Cred că am adus o mare bucurie în urbea noastră, creând astfel și o frumoasă imagine culturală la nivel național. Munca și devotamentul nostru ne-au servit drept recomandări pentru depășirea granițelor, așadar am fost selectați de către Ministerul Culturii și de către Institutul Cultural Român să reprezentăm România la diverse târguri internaționale de carte, precum cele de la Paris, Madrid, Torino, Liepzig, Györ, Nürnberg, Chișinău, Beijing etc.

A.L. – Târgul de carte și muzică a consolidat legătura dintre Libris și scriitorii brașoveni, în principal prin intermediul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor, conduse la acea dată de prozatorul Doru Munteanu. Ați avut ocazia, prin intermediul diferitelor evenimente și prin implicarea dumneavoastră în viața literară a Brașovului, să cunoașteți scriitori mulți și importanți, din țară și din străinătate. Cum vedeți Brașovul literar? Care este potențialul său? Care ar trebui să fie viziunea îndrăzneață a Brașovului literar astfel încât, după 30 de ani, să parcurgă la nivel național și internațional un traseu similar celui parcurs de grupul de firme Libris?

A.O.Scriitorul Doru Munteanu, care este pentru mine un adevărat mentor, spunea că lansările de carte și participarea iubitorilor de literatură la evenimentele culturale sunt bine-venite prin felul lor unic de a uni scriitorii cu admiratorii lor și de a crea o atmosferă culturală excepțională. Astfel, cititorii pot cunoaște oamenii din spatele operelor, îi pot vedea ca „scriitori vii”, le pot cere autografe și îi pot felicita.
Noi toți ne bucurăm că ați acceptat să duceți mai departe această nobilă misiune, aceea de a coordona Uniunea Scriitorilor din România, filiala Brașov, și vă mulțumim pentru colaborare, inclusiv pentru implicarea nemărginită datorită căreia a fost posibilă apariția acestei Reviste Literare Libris. Vă urăm mult succes în continuare, atât dumneavoastră, cât și colegilor care se ocupă de editarea revistei. Aveți rezultate frumoase, dovedite prin numeroasele titluri apărute la Editura Creator a Grupului Libris, volume care aparțin și membrilor USR. Această editură a fost înființată inițial pentru scriitorii brașoveni, ajungând ca după 7 ani să editeze inclusiv volume internaționale. Creator este o editură tânără care vine puternic din urmă. Oamenii din echipa Creatorilor, așa cum ne place să îi numim, sunt talentați, sufletiști și vizionari. Cărțile care se află pe rafturile Creator sunt titluri cu un mare potențial de promovare, fiind prezentate în Revista Literară Libris și în cadrul evenimentelor organizate cu mult entuziasm și profesionalism de către colectivul Librăriei „Șt. O. Iosif”. Cititorii pot găsi întreaga colecție de peste 570 de titluri pe libris.ro, cea mai mare librărie din țară, și în restul rețelelor de librării online, dar și în offline.
Reprezentanții Grupului Libris au dobândit profesionalismul unor experți în domeniul cărților în anii precedenți, studiind modul de organizare a târgurilor la care au participat. Au luat notițe și s-au întors la Brașov cu noi perspective și idei, care au fost aplicate cu succes în cadrul evenimentelor noastre.

A.L. – Ați avut ocazia să reprezentați România la diferite târguri de carte internaționale, ba, mai mult, să obțineți în numele României aprecieri și distincții. Ce înseamnă să știi că reprezinți România?

A.O. – În primul rând, așa cum am mai spus, a fost o onoare pentru Asociația Culturală Libris Cultural, și implicit pentru întregul Grup de firme Libris, să participe la numeroasele târguri internaționale de carte. Mai mult, în anii 2017 și 2018, standul României realizat în parteneriat cu ICR și Libris, din cadrul „Salon du Livre” Paris, a fost ales „cel mai frumos stand” al salonului. Consider că în cei 30 de ani, cele mai mari satisfacții provin din miile de lansări de carte și albume muzicale organizate în Librăria „Șt. O. Iosif”, în cadrul târgurilor și festivalurilor din țară și din străinătate.
Avem onoarea să colaborăm cu cele mai importante edituri, iar în anul 2019 compania Libris a fost aleasă la Târgul de Carte de la Beijing să facă parte din CEEC Publishing Association-China, alături de edituri din alte 16 țări est-europene. Consider că această oportunitate reprezintă un mare succes, pe care îl datorăm sutelor de mii de cititori care s-au delectat lecturând titluri achiziționate din librăria noastră.

A.L. – 30 de ani de activitate Libris înseamnă maturitate. De la vârsta maturității acestei societăți puteți privi cu oarecare claritate spre viitor. Oricum ați făcut-o și în anii în care ceața incertitudinii caracteriza piața românească în general. Cu experiența acestei societăți mature, cu experiența propriei dumneavoastră vieți, puteți da sfaturi celor care ne citesc. Sfaturi care nu privesc neapărat piața de carte sau cartea în sine, ci sfaturi care privesc viața. Care este lecția de viață pe care ați prefera să o predați de la catedră unor tineri cu elanuri mari, dornici să schimbe, dar constrânși de o societate încă rigidă și, în mare măsură, injustă? Cum poate sluji modelul de bună practică Libris conturării unui model de umanism pe care îl afirmă doamna Ana Oniță?

A.O. – Sunt convinsă: cartea nu o să dispară niciodată, însă pentru ca aceasta să rămână eternă, este nevoie de o implicare în masă în promovarea culturii. Participând la târgurile internaționale, am avut onoarea de a observa și de a învăța din bunele practici ale străinilor în ceea ce privește susținerea educației, a pasiunii pentru literatură încă din școală. Elevii și studenții din orașele în care aveau loc evenimentele călătoreau în autocare special puse la dispoziție și, însoțiți de către profesori, vizitau saloanele de carte. Promovarea acestor evenimente se făcea la un nivel înalt, cu panouri publicitare amplasate pe autostrăzi și prin platformele sponsorilor, ale firmelor de renume doritoare să se asocieze culturii.
Dacă aș avea posibilitatea, aș aduna copiii și adolescenții pe un stadion și aș invita reprezentanți ai guvernului, inspectori școlari generali, profesori, părinți și reprezentanți ai celor mai mari companii private, cu scopul de a le răspunde noilor generații la întrebarea: „De ce nu susțineți industria cărții?”. În cei 30 de ani de activitate am observat foarte puțini investitori pe piața de carte, iar acest lucru este cu siguranță un domeniu cu potențial de creștere. Libris este unul dintre puținii jucătorii care au investit necontenit în cultură de-a lungul timpului, sprijinind totodată educația prin numeroasele proiecte de responsabilitate socială realizate cu suflet. Printre acestea se numără campania #RespectYourself și CarteTeca, proiect realizat în colaborare cu Salvați Copiii România. Ambele acțiuni au ca scop dotarea bibliotecilor școlare din țară care în prezent au stoc de carte deficitar sau inexistent. Astfel, luptăm zilnic pentru o Românie educată, cu drag de carte și admirație pentru artiști.

A.L. – V-am auzit în numeroase rânduri rezumând întregul la dragoste. Dragostea cu care privești cartea, cu care investești în interacțiunea cu ea, dragostea cu care construiești o relație, niște relații, o echipă, dragostea cu care îngrijești încrederea, dragostea în cea mai înaltă formă a ei, agape. Ați amintit și aici despre acest ingredient al vieții. În finalul acestui dialog vă invit să ne vorbiți despre dragostea de cultură, de om, de tot ceea ce este omenesc și frumos. Ar fi probabil gândul bun cu care s-ar despărți cititorii noștri de interviu.

A.O. – Nu am să uit niciodată una dintre primele lansări de carte din Librăria „Șt. O. Iosif”, în cadrul căreia l-am avut invitat pe scriitorul Octavian Paler. Dumnealui spunea așa: „Dragostea e speranță și fără speranță, lumea nu ar exista…”.
Aș dori să închei printr-o cugetare pe care deseori o folosim pentru a întâmpina iubitorii de cultură care ne trec pragul Librăriei „Șt. O. Iosif”, „Cartea te ridică, muzica te înalță”.
Vă mulțumesc mult și vă doresc din tot sufletul multă sănătate, numai bine, lecturi frumoase cititorilor Revistei Literare Libris și mult succes făuritorilor ei.

Interviu realizat de Adrian Lesenciuc pentru Revista literară Libris Nr.17 (3) august 2021.

n. 21 august 1975,
Câmpulung Moldovenesc. Poet, prozator, critic literar. Doctor în ştiințele comunicării. Profesor universitar. Membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Președinte al filialei din 2013. A publicat volume de versuri, critică și istorie literară, romane. Prezent în dicționare, antologii și volume colective publicate în țară și în străinătate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *